În România, Camera Deputaţilor a aprobat astăzi modificarea sistemului electoral şi aplicarea votului uninominal pur. Ce avantaje şi dezavantaje are acest sistem, aflăm de la Sabina Fati, corespondenta noastră la Bucureşti:
„Cistigatorul ia totul” acesta este principiul scrutinului uninominal care va fi aplicat la alegerile parlamentare care vor avea loc in Romania la finele lunii noiembrie. Legea alegereilor a fost modificata cu o larga sustinere parlamentara, iar impotriva trecerii la votul uninominal pur s-au opus doar parlamentarii maghiari si democrat-liberalii, care la rindul lor mizasera pe acest proiect cind aveau o mai mare sustinere populara.
Sistemul uninominal pur presupune alegerea candidatului care obtine cele mai multe voturi intr-o circumscriptie data. Pe scurt votul uninominal este un mecanism prin care candidatii sint votati direct si nu prin intermediul unei liste de partid intocmita pe criterii netransparente, adesea clientelare de catre formatiunile politice.
Primul avantaj al acestui sistem este acela ca este reprezentativ pentru majoritatea populatiei unei tari, iar cel mai mare dezavantaj este ca minioritatile si partidele mici vor fi reprezentate de doar citiva membri, care dupa alegerea in parlament vor trece probabil la formatiunile mai mari.
Alegerea transparenta a individului, nu a partidului din care provine il responsabilizeaza pe viitorul parlamentar, care pentru a mai primi si a doua oara votul alegatorilor din cricumscriptia sa, va trebui sa le demonstreze acestora ca le-a reprezentat interesele. In acelasi timp un dezavantaj in oglinda este ca partidele nu vor putea sa-si aduca in legislativ specialisti, fiindca acestia nu au suficienta notorietate si destui bani pentru a candida in mod individual in acest sistem uninominal.
Un avantaj major al acestui sistem de vot este restructurarea scenei politice si formarea unor majoritati puternice, fiindca partidele slabe vor fi eliminate. In acest fel coalitiile, atit de fragile si de ineficiente in istoria recenta a Romaniei, vor fi inlocuite cu partide mari, iar sistemul va tinde sa devina bipolar. In acest context pericolul si deci dezavantajul este transformarea partidului de guvernamint intr-o majoritate care dicteaza si-si aranjeaza propriile interese. Exemplul Greciei, unde din cauza scrutinului pe liste, deci proportional, au fost alese prea multe partide in parlament, sugereaza ca mai ales in vreme de criza statele ar fi mai avantajate de un sistem majoritar. Invers, contrexemplul Ungariei demonstreaza ca o un partid cu o larga majoritate tinde sa adopte masuri antidemocratice
Sistemul uninominal, care ofera majoritati puternice, dar duce la subreprezentarea minoritatilor nu are prag electoral, iar pentru a-i impaca pe maghiari, liderii coalitiei de centru-stinga din Romania au hotarit sa acorde in un mandat in plus in judetele in care minoritatile reprezinta minim 7 la suta. Aceasta regula ii va ajuta, insa si pe romanii din judetele Harghita si Covasna, unde acestia se afla in minoritate.
Presedintele Traian Basescu a militat pentru acest sistem majoritar in paralel cu reducerea numarului de parlamentari la 300. Aceasta reducere, desi adoptata prin referendum de catre romani, devine, totusi din ce in ce mai improbabila. PDL, partidul presedintelui a evitat sa opereze aceasta micsorare, atunci cind s-a aflat la putere, si in general e greu de crezut ca vreodata parlamentarii romani ar putea vota o lege prin care sa-si piarda jumatate din fotolii.
