Linkuri accesibilitate

Retrospectiva săptămânii politice


Principalele evenimente: Karasin la Chişinău, demiterea lui Şleahtiţchi, propunerea de referendum la Bălți.

Ministrul adjunct de externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, s-a întâlnit vineri la Chişinău cu omologul său moldovean Andrei Popov. În relatările din presa locală se sugerează că vizita demnitarului rus ar avea legătură cu evenimentele care marchează 20 de ani de la demararea operaţiunii de pacificare în regiunea transnistreană. Grigori Karasin va merge şi în stânga Nistrului unde are programate întrevederi cu liderii locali. În opinia analiştilor de la Chişinău, vizita ministrului adjunct de externe al Federaţiei Ruse este unul din evenimentele proeminente ale săptămânii, după cum veţi auzi într-o retrospectivă semnată de Diana Răileanu.

Redactorul-şef de la „Moldavskie Vedomosti”, Natalia Uzun, înclină să dea dreptate presei de la Chişinău care relata în ajunul vizitei lui Grigori Karasin, că aceasta ar fi prilejuită de manifestările de la Tiraspol, unde administraţia de acolo sărbătoreşte 20 de ani de la prezenţa pacificatorilor în zona de securitate.

„Federaţia Rusă a avut, totuşi, un rol important în demararea operaţiunii de pacificare în regiunea transnistreană. Altceva e că această vizită a dlui Karasin este însoţită de un anumit decor politic, mă refer la manifestările din regiunea transnistreană a ţării, care doar vor întări memoriile negative de acum 20 de ani. Mesajul acestor acţiuni este următorul: conflictul nu s-a sfârşit cu toate că în ultima perioadă s-au intensificat discuţiile între Chişinău şi Tiraspol şi parcă am găsi argumente comune.”

Dacă prezenţa la Chişinău şi Tiraspol a viceministrului de Externe al Federaţiei Ruse încheie oarecum săptămâna politică în Republica Moldova, demiterea şefilor de la Educaţie şi Interne i-ar fi marcat începutul. De acastă părere este redactorul şef al publicaţiei „Unghiul”, Lucia Bacalu. Ziarista crede că premierul Vladimir Filat ar trebui să explice, mai ales cauzele demiterii lui Mihail Şleahtiţchi. Unii comentatori de la Chişinău au opinat anterior că ministrul Educaţiei nu se va regăsi în funcţie pentru că a denumit cursul de istorie din învăţământ în „Istoria românilor”:

„S-ar putea să fie şi acesta un motiv, dar nu cred că este motivul principal pentru care a fost demis ministrul Educaţiei. De asemenea, este curios faptul că această demitere are loc în perioada cînd toţi pedagogii şi oamenii din domeniu sunt în vacanţă. Din păcate nu este clar de ce nimeni până în prezent nu a explicat foarte clar demiterea celor doi miniştri, chiar dacă ei susţin că şi-au pus din proprie iniţiativă cererile de demisie.”

Asupra vieţii politice a acestei săptămâni şi-a lăsat amprenta şi decizia consilierilor de la Bălţi de a organiza în septembrie un referendum pentru lărgirea autonomiei municipiului. În opinia editorialistului de la „Săptămâna”, Vsevolod Ciornei, această decizie ar trebui să pună pe gânduri guvernarea de la Chişinău, care până în prezent ar fi mimat dialogul cu autorităţile din teritoriu:

„Deocamdată autorităţile dau impresia că improvizează în mai multe probleme din ceea ce ţine relaţia centru-teritorii. Probabil că ar trebui mai multă claritate, fermitate şi voinţă politică.”

În opinia editorialistului de la „Săptămâna” decizia consilierilor de la Bălţi va avea ecouri şi săptămâna viitoare, mai ales că premierul Vladimir Filat a cerut declanşarea unei anchete asupra iniţiativei autorităţilor din capitala de nord a ţării. Iar şedinţa cabinetului de miniştri de miercurea viitoare va fi convocată la Bălţi.
Previous Next

XS
SM
MD
LG