Primăria Chișinăului nu a decis încă dacă autorizează marșul planificat la 16 septembrie de Acțiunea 2012, un grup de organizații neguvernamentale și partide politice care comemorează anul acesta 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist Rus. Consilierii municipali comuniști au cerut marți ca marșul unioniștilor să nu fie autorizat ca să se evite violențe ca cele de la Bălți, unde a fost atacat la 5 august de simpatizanții unor grupări și partide de stânga. Liliana Barbăroșie s-a interesat care va fi răspunsul autorităților.
O lege de apariţie nu tocmai îndepărtată protejează ceea ce se numeşte libertatea întrunirilor, aşa că o decizie de interzicere a unei astfel de acţiuni fără motive incontestabile ar putea fi interpretată ca o restrângere a acestei libertăţi. Mai mult, conform acestei legi, interzicerea poate veni numai din partea justiţiei, iar primăria este în drept să formuleze o astfel de solicitare către o judecătorie, nu şi să autorizeze sau nu întrunirea publică.
Pot fi considerate avertismente de genul celor formulate de grupurile şi partidele ce se opun organizării marşului unionist drept motiv pentru o astfel de solicitare? Iată răspunsul şefului serviciului de presă al primăriei Chişinău, Vadim Brânzaniuc:
„Până la ora actuală nu avem temeiuri pentru a cere vreo interdicţie. Vom consulta fireşte poliţia şi vom lua o decizie, însă legea permite tuturor să organizeze întruniri publice. Primăria nu este decât consultată.”
Potrivit purtătorului de cuvânt, până la ora actuală primăria a fost informată despre desfăşurarea a două acţiuni publice în ziua de 16 septembrie, una semnată de Acţiunea 2012 şi alta - de partidul comuniştilor, dar nici locul, nici ora indicate în cele două declaraţii nu coincid. Pe de altă parte, liderul social-democrat, Victor Șelin, cel pe care poliţia îl cercetează penal pentru violenţele din 5 august de la marşul unionist de la Bălţi, s-a declarat hotărât să facă tot ce-i stă în puteri pentru a opri marşul din Chişinău.
„Dacă românii vor veni cu armele şi eu îmi voi apăra Patria cu arma. Dacă românii vor organiza un miting, eu voi organiza unul şi mai mare. Voi întreprinde măsuri în funcţie de pericol", a declarat astăzi Victor Şelin într-o intervenţie televizată.
Solicitat de noi, purtătorul de cuvânt al Ministerul Afacerilor Interne, Eugeniu Onică, ne-a declarat că nici un astfel de avertisment nu poate servi drept temei pentru cererea interzicerii celor două întruniri, în condiţiile în care ele nu sunt programate să se intersecteze:
„Declaraţiile sunt declaraţii, ele pot fi cercetate, dar nu poate poliţia să ceară oprirea marşului, că nu este treaba poliţiei. Ei i se poate solicita doar un sfat, dacă aş putea spune. ”
Violenţele de la Bălţi ar fi putut fi prevenite, mai afirmă purtătorul de cuvânt poliţienesc, dacă primăria locală ar fi reacţionat la sesizarea forţelor de ordine:
„Când s-a aflat că drumurile pe care urmează să treacă Acţiunea 2012 şi ceilalţi se suprapun, forţele de ordine au sesizat primăria de Bălţi, sesizare care însă a fost ignorată.”
Organizaţiile militante pentru drepturile omului cred că autorităţile au suficiente pârghii la îndemână ca să facă faţă unor acţiuni de protest, chiar şi paralele, fără să recurgă la interzicerea loc. Preşedintele centrului de resurse pentru drepturile omului CREDO, Sergiu Ostaf:
„Eu nu cred că există vreun motiv verosimil pentru a interzice oricare întrunire publică în Republica Moldova. Suntem suficienţi de experimentaţi pentru a diviza două întruniri publice, să separăm locurile unde se desfăşoară sau să limităm timpul…Şi poliţie este deja suficient de pregătită”, crede Sergiu Ostaf.
