13 din 35 de deputaţi în Adunarea Populară din Găgăuzia au fost aleşi din primul tur, care a avut loc ieri. Restul vor fi aleşi în turul doi, pe 23 septembrie. Potrivit Svetlanei Mironova, preşedinta comisiei electorale de la Comrat, la urnele de vot s-au prezentat mai mult de 1/3 dintre alegători, ceea ce înseamnă că alegerile se declară valabile. În primul tur au fost 164 de candidaţi, cei mai mulţi reprezentând Partidului Comuniştilor. Alegerile din autonomie sunt şi subiectul discuţiei lui Vasile Botnaru cu analistul Igor Boţan:
Igor Boţan: „Cea mai importantă miză este cea a puterii, pentru că în Găgăuzia, la fel ca şi în toată Republica Moldova, cel mai bun business este politica. Cea de-a doua miză este legată de orientarea geostrategică a Republicii Moldova. Găgăuzia a pretins şi pretinde în continuare că este o formaţiune teritorial-statală, orientată spre Federaţia Rusă. Aici mizele sunt clare. Toate cele 3 poluri de putere politică din Găgăuzia au aceeaşi orientare, pro-rusească. Şi, din acest punct de vedere, avem 3 poluri de atracţie în Găgăuzia. Primul şi cel mai important este polul constituit în jurul figurii başcanului, guvernatorului Găgăuziei, Mihail Formuzal. Încă în 2006, în ajunul alegerilor pentru funcţia de guvernator, a format o platformă civică care se numeşte „Găgăuzia Unită”. Şi de această dată, ca şi anterior, un şir de deputaţi independenţi participă în campania electorală sub auspiciile acestei mişcări civice. O altă mişcare civică este cea constituită în jurul primarului de Comrat, Nikolai Dudoglo care se numeşte Platforma Civică „Noua Găgăuzie”. Cel de-al treilea pol este cel al Partidului Comuniştilor care participă la alegerile din Găgăuzia, începând cu anul 1995, în mod constant acumulând aproximativ cel puţin 1/3 din mandatele de deputat în Adunarea Populară. Cea mai mare intrigă la aceste alegeri este evident lupta politică dintre polul guvernatorul Mihail Formuzal şi cel ataşat primarului de Comrat, Nikolai Dudoglo.”
Europa Liberă: Cine reprezintă Alianţa de guvernare de la Chişinău sau măcar componente ale acesteia?
Igor Boţan: „Din Partea Partidului Liberal Democrat al premierului Vlad Filat a învins un singur candidat în primul tur de scrutin. Iar în cel de-al doilea tur de scrutin vor participa 5 candidaţi. Din partea Partidului Democrat au fost înregistraţi 7 candidaţi. Niciunul nu a trecut în turul doi şi niciunul nu a fost ales. Liberalii au avut 6 candidaţi. Niciunul nu a trecut în turul doi şi niciunul nu a fost ales.”
Europa Liberă: Prin urmare, Alianţa nu este foarte populară la Comrat.
Igor Boţan: „Alianţa nu este foarte populară la Comrat, dar există un fel de relaţii speciale între premierul Vlad Filat şi guvernatorul Mihail Formuzal. S-ar putea ca deputaţii care vor reprezenta Partidul Liberal Democrat să fie cei care vor susţine platforma lui Mihail Formuzal care mai are de guvernat în Găgăuzia un an, după care va trebui să se lanseze pe o platformă naţională. De fapt, Mihail Formuzal şi-a înregistrat un partid, Partidul Regiunilor, ca o formaţie de rang naţional şi, probabil, că această formaţiune va fi cea care ar trebui să-l propulseze pe Mihail Formuzal la nivelul politic naţional. Numai că Partidul Regiunilor nu s-a implicat în această campanie din Găgăuzia.”
Europa Liberă: De ce?
Igor Boţan: „Eu nu am un răspuns la această întrebare. Este foarte straniu. Mihail Formuzal a preferat, ca şi la alegerile precedente, să-şi folosească platforma civică „Găgăuzia Unită.”
Europa Liberă: Mihail Formuzal de multe ori a încercat să meargă împotriva cursului oficial de la Chişinău, cu atât mai mult Nikolai Dudoglo.
Igor Boţan: „Nu este vorba atât despre rebeliunea lui Formuzal, cât despre un context pe care Formuzal este nevoit să-l utilizeze, pentru a se menţine la guvernare şi pentru a nu-şi pierde susţinătorii.”
Europa Liberă: Chişinăul a încercat, în repetate rânduri, să separe Comratul de Tirspol, să determine găgăuzii să fie ei etalonul şi Tiraspolului să-i recomande acelaşi statut. Or, Comratul vedem că se arată nemulţumit de legea din ’94 şi, în eventualitatea în care Tiraspolul va obţine mai mult, să revendice altitudinea Transnistriei.
Igor Boţan: „Trebuie să fim oneşti cu noi înşine şi să recunoaştem că găgăuzii au renunţat la separatism sub presiunea circumstanţelor. Este o regiune agrară, pe teritoriul localităţilor găgăuze nu au existat unităţi militare sovietice, nu a existat industrie, de aceea, sub presiunea problemelor, în 1994, s-au văzut nevoiţi să renunţe la separatism. Însă această afecţiune, dacă îi putem spune aşa, în relaţii a existat întotdeauna, a fost cultivată, întotdeauna, autorităţile găgăuze au subliniat că vor insista în eventualitatea soluţionării problemei transnistrene să obţină acelaşi statut cu Transnistria, indicând că îşi doresc federalizarea Republicii Moldova. Deci, sunt lucruri care nu s-au schimbat de-a lungul anilor.”
Europa Liberă: Experţii străini mereu se întreabă ce fel de autonomie naţională vor găgăuzii dacă, de fapt, pledează pentru limba rusă ca bază a funcţionării autonomiei şi exilează limba găgăuză din uzul administrativ, social, din învăţământ.
Igor Boţan: „Găgăuzii demult şi-au formulat atitudinea faţă de astfel de întrebări. Ei spun că limba găgăuză, cultura Găgăuziei, identitatea lor sunt elemente etnofolclorice care înfrumuseţează şi întreg spectrul din Republica Moldova. Însă, din punct de vedere civilizaţional, ei consideră că sunt parte a lumii ruse, aşa-zisei lumi ruse, de aceea, limba rusă joacă rolul de liant prin care găgăuzii se simt coparticipanţi ai acestui masiv civilizaţional rusesc. Găgăuzia este o unitate foarte specifică: în proporţie de 90% alegătorii au un punct de vedere rusofil, dacă putem spune aşa, subliniind că găgăuzii au supravieţuit, datorită Imperiului Rus şi puterii sovietice şi nu au fost dispersaţi şi amestecaţi cu alte popoare.”
