Ministrul român de externe, Titus Corlatean, a adus astazi in discutie trei subiecte de mare actualitate: conflictul de la granita turco-siriana, amenințările teroriste și amanunte despre recenta Recomandare a Consiliului Europei privind restituirea tezaurului românesc aflat la Moscova.
„România isi manifesta intreaga solidaritate cu Turcia”, atit in calitate de membra a NATO, cit si in spiritual Parteneriatului Strategic dintre cele doua tari, a explicat seful diplomatiei de la Bucuresti, Titus Corlatean. România a sprijinit Turcia la adoptarea declaratiei Consiliului Nord-Atlantic de azi noapte. Intilnirea ambasadorilor statelor nord-atlantice a avut loc la cererea Ankarei, care a invocat articolul 4 al Tratatului Aliantei, care prevede ca orice tara aliata poate cere consultari atunci cind considera ca integritatea sa teritoriala, independenta si securitatea ii sint amenintate. Este a doua intilnire de urgenta ceruta de Turcia in acest an, dupa cea din iunie, cind aviatia siriana a doborit un avion militar turcesc.
Nu s-a pus inca problema articolului 5 din Tratatul fondator al NATO care presupune ca un atac asupra unui stat membru va fi considerat ca un atac impotriva tuturor statelor membre si presupune, deci, dreptul la apararea colectiva. Acest articol a fost invocate o singura data de la infiintarea NATO in 1949, dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite.
Un al doilea subiect a fost provocat de un interviu dat de liderul islamist Omar Bakri, pus de un tribunal militar din Liban pe lista persoanelor acuzate de terorism. Bakri a declarat pentru un cotidian care apare la Sofia ca România, Bulgaria, dar si alte state din zona ar putea deveni tinte ale atentatelor teroriste.
Seful diplomatiei de la Bucuresti a raspuns, destul de neinspirat ca România este un „tarim primitor” si „in primul rînd crestin”, iar amenintarile șeicului de orgine siriana nu au legatura cu realitatea. Ministrul Titus Corlatean a adaugat totusi ca România si-a asumat proiecte strategice cu Statele Unite cum este scutul antiracheta si ca ramine fidela Wahington-ului si NATO cu tot ceea ce inseamna aceste riscuri.
Deocamdata riscurile nu par sa fi crescut pentru România, nici chiar dupa atentatul de la Burgas din Bulgaria, cind Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a decis mentinerea actualului nivel de alerta terorista, care este dat de culoarea albastra si inseamna un grad „precaut”, adica informatiile disponibile si evenimentele recente estimeaza existenta unui risc scazut de producere a unui atentat terorist.
A treia tema a primei conferinte de presa a ministrului român de externe a fost cea a tezaurului românesc, care continea printre altele 90 de tone de aur, tezaur trimis spre pastrare la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial si ramas acolo, dupa instalarea definitiva a comunistilor in Rusia.
La inceputul acestei saptamini Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat o Rezolutie prin care obliga Rusia sa continue discutiile pentru returnarea bunurilor confiscate din alte tari. „Este un subiect care intereseaza România in mod direct” a subliniat ministrul Titus Corlatean, precizind ca Ministerul de Externe face demersuri pentru reluarea activitatii comisiei mixte care ar urma sa rezolve aceasta chestiune. Seful diplomatiei române a marturisit, pe de alta parte, ca activitatea acestei comisii „a fost inghetata de mai multa vreme”.
Lucrurile sint, insa, extrem de complicate in aceasta privinta si este greu de crezut ca dupa aproape 100 de ani România va mai putea repatria lucrurile valoroase pe care le-a lasat in pastrarea Moscovei, pentru a le feri de confiscarea germana.
