Grupul Pussy Riot a îndrăznit să provoace statul autocrat rus, recurgînd la o formă inedită de protest articulat în cea mai mare biserică din Moscova. Aşa cum era de aşteptat, fetele curajoase din acest grup au intrat şi-n vizorul criticilor din partea unor habotnici, a bisericii ortodoxe ruse şi a unor grupări extremiste de dreapta.
Imediat protestul politic a fost calificat drept blasfemie, iar justiţia, aşa cum se ştie, a şi pronunţat pedepsele.
În multe ţări occidentale, grupul s-a bucurat de un val de solidaritate. La Berlin, de pildă, au avut loc manifestări publice de simpatie.
Pe data de 12 decembrie se vor desfăşura în toată lumea liberă lecturi publice din depoziţiile fetelor condamnate. Organizatorii Festivalului de literatură - care anual are loc la Berlin - au dat publicităţii un apel (aici în limba engleză, rusă şi germană) în acest sens, care a fost semnat de numeroşi autori, între care se află, laureaţii Premiului Nobel pentru Literatură, Elfriede Jelinek şi Mario Vargas Llosa, scriitorii Bora Cosic, Norman Manea, Melinda Nadj Abonji şi mulţi alţii.
Oraşul german Wittenberg, acolo unde în secolul al 16-lea a pornit reforma iniţiată de Martin Luther (1483-1546), a propus acum grupul pentru premiul Luther (dotat cu 10.000 €). Propunerea a provocat reacţii ambivalente tocmai din partea unor teologi care se consideră adepţi ai lui Luther, părintele protestantismului.
Astfel, fostul disident est-german, teologul Friedrich Schorlemmer consideră acţiunea de protest drept contraproductivă şi jignitoare.
Într-un interviu radiodifuzat, el a admis că protestul contra sistemului Putin este îndreptăţit, însă nu şi formula aleasă, pe care a calificat-o drept „dezgustătoare”.
Creştin-democratul romano-catolic, Heiner Geißler, care ani de zile fusese secretar general al partidului cancelarei Merkel (CDU), în schimb, a respins cu vehemenţă argumentele invocate de Schorlemmer. Dacă s-ar da curs acestor argumente, a susţinut Geißler, într-un interviu acordat ediţiei online a revistei „Der Spiegel”, atunci am asista la „triumful unei teologii perverse”. „Isus, cu siguranţă, ar fi fost de partea acestor fete”, a subliniat Geißler. Fetele „au protestat contra legăturilor corupte ale bisericii ortodoxe cu puterea de stat şi oligarhia financiară rusă“.
Poziţia lui Geißler o împărtăşesc şi cîţiva teologi protestanţi care s-au pronunţat pentru acordarea Premiului Luther membrilor grupului Pussy Riot. Unul dintre aceşti teologi este Gotthard Lemke din oraşul est-german Jena, cunoscut ca un susţinător şi participant la acţiunile de protest contra regimului ceauşist din toamna revoluţionară a anului 1989. Lemke şi alţi teologi arată într-o scrisoare deschisă, că un premiu pentru Pussy Riot echivalează cu o încurajare a mişcării pentru democraţie în Rusia. „Grupul“, mai susţin teologii, „a devenit o icoană a mişcării globale pentru libertate."