Europarlamentarul român Monica Macovei a organizat la Parlamentul European, sub patronajul Grupului Popular European, o masa rotundă cu tema „Educaţie și Democrație”, la care au participat și profesori din regiunea transnistreană care predau limba româna. Relatează de la Bruxelles, Dan Alexe:
O premieră în Parlamentul European: astăzi au fost audiați 16 profesori care predau in limba română in regiunea transnistreană. Acestia au fost invitati la Bruxelles de europarlamentara română Monica Macovei, care este presedinta Delegatiei Comisiei parlamentare de cooperare UE-Moldova.
Rusia a fost condamnată luna trecuta la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la educaţie în dosarul şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. In urma verdictului, Moscova a fost obligată să achite reclamanţilor peste 1 milion de euro. Mai mult, Curtea a stabilit că Moldova nu se face in niciun fel vinovată de violarea dreptului la educaţie în aceste cauze și că vina și responsabilitatea îi revin exclusiv Rusiei.
Cu toate acestea, discriminarea elevilor din scolile de limba româna continua in Transnistria, cum a amintit-o, vorbind în Parlamentul European, ambasadorul Moldovei în Belgia, Mihai Gribincea:
„Guvernul Republicii Moldova consideră că practica autorităților separatiste de a îngrădi părinților moldoveni dreptul de a alege în ce alfabet să fie educați copiii lor este o violare a drepturilor omului. Copiii moldoveni, pe întreg teritoriul țării, trebuie să aibă dreptul să învețe în limba lor maternă, atât în formă orală cât și scrisă.”
La rândul sau, europarlamentara Monica Macovei, gazda reuniunii, a amintit izolarea cetatenilor Transnistriei si conditiile dificile in care se poate ajunge in acest stat de non-drept:
„Pe șosea e sârmă ghimpată și e un post unde sînt soldații ruși cu vechile și vestitele kalașnikov. Eu, ca cetățean al Uniunii Europene, nu pot intra acolo decât dacă dinainte trimit un fax sau o scrisoare la autorități, la președinte, - totul e de fapt decis de președinte, - iar după ce se acordă permisiunea lista cu cei care au voie să intre e trimisă la acest... post de frontieră, sau cum vrem să-i spunem.”
Eugenia Halus, directoarea scolii Evrica din Râbnița, a rezumat conditiile in care functioneaza cele opt institutii de invatamant in limba romana din Transnistria:
„Cinci din aceste instituții de învățământ nu au sediu propriu. Elevii învață în încăperi arendate, transformate, sau sînt nevoiți să se deplaseze în alte localități, deoarece autoritățile separatiste le-au confiscat clădirile. Lipsa condițiilor de instruire, atacul psihologic practicat persistent și permanent, inclusiv prin mass media regionale, duc la micșorarea catastrofală a numărului de elevi în aceste opt instituții de învățământ. In urma acțiunilor abuzive ale administrației de la Tiraspol, precum și a promovării unor discursuri pline de ură pe toate căile posibile, împotriva celor care studiază în aceste instituții, an de an scade esențial numărul copiilor care solicită învățarea în aceste instituții.“
Situația tragica a elevilor din școlile din stânga Nistrului, nu doar din școlile de limba româna, dar chiar si a celor care merg la școlile in limba rusa, nu se rezuma insa doar la conditiile de studiu, ci si la absenta perspectivelor profesionale, întrucât diplomele din Transnistria nu sint practic nicaieri recunoscute.
O premieră în Parlamentul European: astăzi au fost audiați 16 profesori care predau in limba română in regiunea transnistreană. Acestia au fost invitati la Bruxelles de europarlamentara română Monica Macovei, care este presedinta Delegatiei Comisiei parlamentare de cooperare UE-Moldova.
Rusia a fost condamnată luna trecuta la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la educaţie în dosarul şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. In urma verdictului, Moscova a fost obligată să achite reclamanţilor peste 1 milion de euro. Mai mult, Curtea a stabilit că Moldova nu se face in niciun fel vinovată de violarea dreptului la educaţie în aceste cauze și că vina și responsabilitatea îi revin exclusiv Rusiei.
Cu toate acestea, discriminarea elevilor din scolile de limba româna continua in Transnistria, cum a amintit-o, vorbind în Parlamentul European, ambasadorul Moldovei în Belgia, Mihai Gribincea:
„Guvernul Republicii Moldova consideră că practica autorităților separatiste de a îngrădi părinților moldoveni dreptul de a alege în ce alfabet să fie educați copiii lor este o violare a drepturilor omului. Copiii moldoveni, pe întreg teritoriul țării, trebuie să aibă dreptul să învețe în limba lor maternă, atât în formă orală cât și scrisă.”
La rândul sau, europarlamentara Monica Macovei, gazda reuniunii, a amintit izolarea cetatenilor Transnistriei si conditiile dificile in care se poate ajunge in acest stat de non-drept:
„Pe șosea e sârmă ghimpată și e un post unde sînt soldații ruși cu vechile și vestitele kalașnikov. Eu, ca cetățean al Uniunii Europene, nu pot intra acolo decât dacă dinainte trimit un fax sau o scrisoare la autorități, la președinte, - totul e de fapt decis de președinte, - iar după ce se acordă permisiunea lista cu cei care au voie să intre e trimisă la acest... post de frontieră, sau cum vrem să-i spunem.”
Eugenia Halus, directoarea scolii Evrica din Râbnița, a rezumat conditiile in care functioneaza cele opt institutii de invatamant in limba romana din Transnistria:
„Cinci din aceste instituții de învățământ nu au sediu propriu. Elevii învață în încăperi arendate, transformate, sau sînt nevoiți să se deplaseze în alte localități, deoarece autoritățile separatiste le-au confiscat clădirile. Lipsa condițiilor de instruire, atacul psihologic practicat persistent și permanent, inclusiv prin mass media regionale, duc la micșorarea catastrofală a numărului de elevi în aceste opt instituții de învățământ. In urma acțiunilor abuzive ale administrației de la Tiraspol, precum și a promovării unor discursuri pline de ură pe toate căile posibile, împotriva celor care studiază în aceste instituții, an de an scade esențial numărul copiilor care solicită învățarea în aceste instituții.“
Situația tragica a elevilor din școlile din stânga Nistrului, nu doar din școlile de limba româna, dar chiar si a celor care merg la școlile in limba rusa, nu se rezuma insa doar la conditiile de studiu, ci si la absenta perspectivelor profesionale, întrucât diplomele din Transnistria nu sint practic nicaieri recunoscute.
