Omul post-sovietic: cine frânează europenizarea?

De multe ori se spune în Republica Moldova că de vină pentru eșecurile ultimelor două decenii ar fi un soi de ”mentalitate sovietică” neschimbată. Cercetătorii Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul de la Chișinău a încercat să definească mai clar ce ar putea fi această mentalitate. Ba mai mult ca atât - au încercat să facă paralele și comparații între Moldova, Ucraina și Georgia. Cea mai precisă definiție la care au reușit să ajungă cei de la Viitorul este că ”post-sovietismul”, cum i-au spus, ar fi un amestec între vechile valori sovietice și noile valori occidentale, care influențează și omul de rând și liderii politici deopotrivă. La finalul studiului, cercetătorii au lansat astăzi un set de 10 recomandări pentru debarasarea de modul de viață post-sovietic. Relatează Tamara Grejdeanu:

Existenţa omului post sovietic, care gândeşte în termenii trecutului se atestă atât în observaţiile sociologilor, cât şi în sondajele de opinie publică ce arată că Uniunea Europeană este mai degrabă ţinta aspiraţiilor elitei politice decât a cetăţeanului de rând, susţin experţii care au încercat să găsească răspuns la întrebarea, Cum ne debarasăm de post-sovietism? Cornel Ciurea, unul din realizatorii acestui studiu este de părere că deşi societatea moldovenească este una dinamică, ea rămâne a fi marcată de moştenirea trecutului care rezultă în scepticism, lipsă de toleranţă şi teamă de schimbare:

„În fond vechile mentalităţi împiedică adoptarea unor stiluri noi de comportament. Am vorbit despre oligarhie, care iarăşi arată că anumite familii care reuşesc să acapareze puterea şi acest lucru tot este privit şi acest lucru tot este privit ca o trăsătură din perioada post sovietică, de control total. Noi ne-am referit în plan social şi la cumătrism, şi la gastarbeiteri, este un comportament care nu mai este sovietic, dar transpus în perioada actuală, el creează noi tipuri de oameni care diferă foarte mult de tipul european, dar care nu mai este deja un comportament sovietic.”

O altă componentă a acestui studiu, prezintă pe lângă modul de gândire şi comportamentul omului de rând un top al politicienilor post-sovietici, pentru toate cele trei ţări. Atât în Georgia cât şi în Republica Moldova la părerea experţilor opoziţia este cea ancorată în trecut, în timp ce în Ucraina în topul liderilor post-sovietici se regăseşte actuala guvernare. Referindu-se la faptul că actualii lideri ai alianţei de guvernare au rămas în afara topului, expertul Leonid Litra spune că acest lucru este doar o dovadă că cei de la putere ştiu să-si ascundă interesele lor adevărate:

„Vedem de multe ori că politicienii actuali, chiar şi din alianţă adoptă uneori un comportament foarte post-sovietic, adică camuflează interesele de facto prin tot felul de metode, europene să le spun. Paradoxul este că atunci când comparăm toate aceste trei ţări, vedem că în Georgia situaţia era foarte asemănătoare cu a Republicii Moldova,pentru că toată opoziţia într-un este în top, actualul prim-ministru este pe locul doi.”

Totodată ideea unei mutaţii socio-politice, rezultate dintr-o uniune a gândirii sovietice cu cea vestice este susţinută şi de sociologul Victor Mocanu, care este de părere că societatea moldovenească are nevoie de modele reuşite ca să înţeleagă pentru ce optează, socialism sau capitalism:

„Noi ar trebui să orientăm populaţia noastră, să-i dăm o lumină, într-adevăr să-i spunem da, societate socialistă, dar de tip suedez, care este progresivă. Să scoatem în valoare ceea ce este bun, ce noi nu avem businessmeni, nu avem care au început de la zero, cu propriile eforturi şi au făcut afacerile lor, au plătit cinstit impozitele, ei, familiile lor sunt un exemplu, adică foarte mult depinde cum arătăm în sfârşit care este calea.”

Autorii studiului sunt de părere că perpetuarea mentalităţilor sovietice contrastează cu parcursul european al Republicii Moldova, de aceea recomandările lor pun accent pe combaterea corupţiei, îmbunătăţirea sistemului educaţional şi susţinerea guvernării electronice, opusul unei guvernări birocratice.