Linkuri accesibilitate

Premiul pentru o Ştiinţă pusă în Serviciul Vieţii


Laureaţii vor primi câte 3 milioane de dolari, de două ori mai mult decât un laureat al Premiului Nobel.



11 oameni de ştiinţă au devenit milionari, după ce li s-a decernat Premiul inaugural pentru o Ştiinţa pusă în Serviciul Vieţii. Laureaţii vor primi câte 3 milioane de dolari, de două ori mai mult decât un laureat al Premiului Nobel. Rămâne de văzut dacă noul premiu va avea longevitatea şi mai ales renumele unui Nobel în lumea ştiinţelor. Mai multe de la Ileana Giurchescu:

Noul premiu este decernat pentru descoperiri considerate epocale pentru prelungirea vieţii sau pentru a asigura o viaţă demnă celor loviţi de boli incurabile. Şi a fost creat de unele din cele mai cunoscute nume din lumea tehnologiei moderne, între care Sergey Brin, co-fondator al portalului Google; Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook şi multimilionarul rus Yuri Milner.

Banii nu sunt desigur gândiţi să-i îmbogăţească pe oamenii de ştiinţă, ci să le ofere condiţiile necesare pentru a-şi continua cercetările, fără a se împiedica de probleme financiare. Iar premiul se axează pe descoperiri în domeniul geneticii, cancerului şi celulelor suşă sau „stem”.

În viitor, anual vor fi decernate câte cinci premii de câte trei milioane de dolari fiecare.

Fundaţia care a înfiinţat noul Premiu pentru o Ştiinţă în Serviciul Vieţii (Breakthrough Prize in Life Sciences Foundation) declară că vrea să impulsioneze cercetarea, mai ales proiectele care ar putea duce la prelungirea vieţii sau la îmbunătăţirea calităţii acesteia.

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, declara că societatea modernă are nevoie de mai mulţi eroi care să fie oameni de ştiinţă, cercetători sau ingineri.

Sergey Brin de la Google afirma, pe de altă parte, că este momentul ca oamenii de ştiinţă să fie priviţi cu mai mult respect, să se bucure de mai multă stimă decât actorii sau sportivii, pentru că descoperirile lor pot prelungi viaţa sau îmbunătăţi sănătatea oamenilor.

Un alt membru al Fudaţiei, Anne Wojcicki, soția lui Brin şi fondatoarea firmei de cercetări genetice 23andMe, declara că speră ca noul premiu să încurajeze cercetările legate de boli precum Parkinsonul, boală care-i afectează pe mulţi membri de familie.

Anne Wojcicki povesteşte că soacra ei are Parkinson şi că Sergey este însuşi într-o grupă cu risc ridicat. Oricine are o poveste similară în familie, continuă Wojcicki şi nu cred că există persoană care să nu viseze la o viaţă mai sănătoasă dacă nu şi mai lungă.

Fundaţia se defineşte drept organizaţie nonprofit, care îşi propune să susţină noi descoperiri în ştiinţă, să răsplătească marii oameni de ştiinţă şi în general să încurajeze o carieră în ştiinţă.

Premiile vor fi acordate pentru descoperiri care au fost deja făcute, în scopul de acorda acelor oameni de ştiinţă şansa de a-şi continua cercetările. Oricine în lume va putea propune un candidat, prin intermediul internetului. Un premiu ar putea fi împărţit de mai mulţi oameni de ştiinţă, dar va putea fi decernat de mai multe ori aceluiaşi cercetător. Pentru candidaţi nu va exista limită de vârstă.

Dintre primii 11 laureaţi, 9 vin din Statele Unite, unul din Japonia şi unul din Olanda.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

Previous Next

XS
SM
MD
LG