Vineri a expirat termenul de înscriere la concursul pentru ocuparea funcției de procuror general în locul lui Valeriu Zubco. Acesta și-a pierdut postul în ianuarie din cauza participării la vânătoarea din Pădurea Domnească soldată cu moartea unui om. Și-au depus dosarele cinci candidați. Actualii angajați ai procuraturii generale par să neglijeze concursul. Relatează Liliana Barbăroșie.
Concursul a fost anunţat de speaker-ul Marian Lupu după ce liberal-democraţii forţaseră demisia fostului procuror general, Valeriu Zubco, funcţie ce revenise democraţilor la constituirea alianţei de guvernare.
Mai mulţi observatori se întreabă dacă iniţiativa lui Marian Lupu ar putea să însemne că şeful legislativului astfel a dat curs propunerii liberal-democraţilor de a scoate din nomenclatorul portofoliilor partajate politic postul de procuror, ori e dimpotrivă un gest de sfidare a revendicării formaţiunii lui Filat.
Oricare ar fi mobilul după care s-a ghidat, speaker-ul a creat condiţii pentru o premieră politică - pentru prima dată în istoria Republicii Moldova se va încerca desemnarea unui procuror în urma unei competiţii deschise.
Corneliu Gurin, preşedintele comisiei de concurs:
„Este total nou totul ce se întâmplă şi de aceea sunt încă multe reticenţe. Până acum totul se făcea pe sub masă. Acum, după acest scandal, s-a decis să se meargă pe calea recomandată de Comisia de la Veneţia.”
Premiera, totuşi, nu este agreată de toată lumea. Printre reticenţi e şi procurorul ad interim, Andrei Pântea, despre care se crede că ar râvni funcţia. Solicitat de noi, interimarul ne-a spus totuşi că nu pretinde la fotoliul de şef pe procurori şi că, aşa cum spune evaziv procurorul, nu ar recunoaşte în genere acest concurs:
„Eu nu mă expun concursului. Consider că un profesionist trebuie să fie apreciat, nu să vină să se roage să fie angajat. Nu pretind la funcţia de procuror general. ”
Nici Pântea, nici alţi şefi din procuraturi nu şi-au depus dosarele. Cu titlul de opinie personală, Corneliu Gurin a acceptat să ne dea o explicaţie pentru această reticenţă:
„Cred că voiam formula veche: să se înţeleagă pe sub masă cu cineva. Ca să-şi păstreze status quo-ul, sau ca să-şi numească persoana lor, controlabilă. Dar este doar opinia mea.”
Nu toţi însă procurorii împărtăşesc opinia interimarului. Iată, bunăoară, ce ne-a spus Iurie Garaba, preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor, la fel membru al comisiei de concurs:
„Da de ce să ne opunem. Aceasta este competenţa preşedintelui parlamentului. Dacă domnul Lupu a decis astfel, ca să excludă orice ingerinţe politice, foarte bine. Trebuie de ales prin concurs şi nu trebuie să fie numit acest procuror de parlament. Cu toate că în viziunea noastră, acest concurs trebuia să-l organizam noi, procurorii.”
Finalitatea concursului este totuşi sub un mare semn de întrebare.
În primul rând, pentru că speaker-ul s-ar putea între timp răzgândi şi respinge candidatul ales de către cei 12 membri ai comisiei. Lucru lesne de admis în lipsa unei norme legale care ar prevedea expres obligativitatea concursului.
Corneliu Gurin crede totuşi puţin probabilă o astfel de evoluţie:
„El se va pomeni în situaţie destul de neplăcută şi complicată dacă va face asta. Dar s-ar putea, şi atunci se va merge pe altă cale, se va modifica legea. Vom vedea.”
Există şi riscul că cel care va ajunge un candidat ales în bază de concurs şi propus de şeful legislativului nu va fi aprobat de parlament. În lipsa unei majorităţi parlamentare, este o perspectivă foarte probabilă , atrage atenţia deputatul Tudor Deliu din partea fracţiunii liberal-democraţilor, fracţiune care reuşise între timp să elaboreze un proiect de lege despre numirea şi destituirea procurorului:
„Anume din aceste motive am prevăzut în proiectul nostru ca dacă nu este acceptat, la a doua propunere, să fie acceptat. Să nu ne jucăm de-a procurorul general. Dar dacă s-a anunţat acest concurs, să fie concurs.”
Aşa dar, viitorul procuror general va fi selectat în urma unui concurs în trei etape – o competiţie a dosarelor, una a programelor manageriale prezentate de concurenţi şi un interviu, numit audiere, în care candidaţii vor compărea înaintea comisiei. Pentru că nu toţi doritorii ar fi reuşit să-şi adune pachetul de documente, comisia ar putea decide luni extinderea termenului de recepţionare a dosarelor.
