Presedintele Traian Basescu ramine politicianul român cel mai interesat de mentinerea cursului democratic al Republicii Moldova. Seful statului roman stie din propria sa experienta ca lucrurile se dau peste cap, atunci cind grupurile de interese cele mai puternice se simt periclitate de implicarea structurilor Occidentale in procesul intern.
Patriotii de ocazie, sustinuti din umbra de cei care si-au cladit averi si cariere pe bani negri, preiau in astfel de momente initiativa propagandei anti-europene si anti-americane.
„Evolutiile politice din ultima vreme de la Chisinau sint de natura sa discrediteze toata munca din ultimii ani a politicienilor si, mai ales, sacrificiile populatiei pentru apropierea de Uniunea Europeana” a spus Traian Basescu explicind ca „scandalul pentru inlocuirea procurorului general, caderea guvernului moldovean pe fondul unor miscari parlamentare, destituirea presedintelui Parlamentului, atacul major la Curtea Constitutionale, alianta in Parlament dintre un partid de centru-dreapta si comunisti par desprinse dintr-un manual care a fost utilizat si la Bucuresti in vara anului 2012”.
Vara trecuta liberalii si socialistii români au incercat o lovitura de stat prin suspendarea fara respectarea Constitutiei a presedintelui Traian Băsescu. Dupa doua luni de criza politica dura, lucrurile au fost repuse pe fagasul normal doar datorita presiunilor facute de Bruxelles, Berlin si Washington.
Acesta nu a fost, insa, singurul accident de parcurs al României post-totalitare, pentru ca, de pilda, in perioada deliberarilor pentru inceperea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeana, in 1999, socialistii, care pe vremea aceea erau doar post-comunisti au vrut sa rastoarne guvernarea de dreapta a tarii folosindu-se mineri, care pornisera in mars fortat spre Bucuresti, incercind sa reediteze miscarea din septembrie 1991. Practic atunci a fost data prima lovitura de palat organizata sub bagheta lui Ion Iliescu primului presedinte român de dupa caderea comunismului, care cu ajutorul minerilor l-a dat jos pe tinarul premier de atunci Petre Roman, din cauza viziunilor sale prea reformiste.
Asadar in cei 23 de ani de tranzitie romaneasca au avut loc trei incercari violente de schimbare a puterii, dintre care una reusita. Factorul comun al acestor asedii agresive a fost mereu apropierea României de Occident: de cite ori aceasta apropiere devenea prea intima, punea in pericol afacerile sau interesele politice ale celor care fug de standardele si regulile democratice sau ale celor care ar fi prefera ca România sa asculte mai mult de vocea Rusiei.
Traian Basescu a trecut prin toate cele trei experiente, in 1991 si in 1999 la cele doua mineriade era ministrul Transporturilor, iar in 2012, demiterea lui din functia de presedinte a reprezentat miza loviturii de stat pe care au pregatit-o cu minutiozitate socialistii si liberalii români.
Ceea ce se intimpla la Chisinau in aceasta perioada pare pentru seful statului român o copie la indigo a scenariilor din România. Intrebarea la care nu a raspuns inca Traian Basescu, este daca pentru Republica Moldova se va bate cu adevarat Uniunea Europeana. Și daca România are suficiente instrumente pentru a scoate Chisinaul din ceea ce Rusia numeste ‘vecinatatea apropiata’.
Presedintele român i-a atentionat pe liderii Aliantei pentru Integrare Europeana ca destramarea iremediabila a acesteia ar putea fi fatala pentru Republica Moldova, fiindca nu va avea cine „sa prea steagul avansarii catre Uniunea Europeana”, iar procesele aflate in derulare „vor fi aminate sau oprite definitive de catre Comisia Europeana”.
