Linkuri accesibilitate

Limba evoluează și este nevoie de o bună înțelegere a sensului unui cuvînt


Nicolae Guţanu: „Este un dicţionar plin, cu multe exemple pentru înţelegerea sensului cuvîntului şi este un bun reper.”


Nicolae Guțan, directorul Editurii Gunivas, care a lansat, pe 11 iunie, la Academia de Ştiinţe din Moldova, volumul „Dicţionar general de sinonime al limbii române” în dialog cu Iulian Ciocan.


Europa Liberă: Dle Guţanu, au existat suficiente dicţionare de sinonime ale limbii române. Al Dvoastră e altfel? Prin ce se deosebeşte el de precedentele?

Nicolae Guțanu în studioul Europei Libere la Chișinău
Nicolae Guțanu în studioul Europei Libere la Chișinău
Nicolae Guţanu: „Au existat multe dicţionare de sinonime, mai ales şcolare, dar primul dicţionar bine făcut, bine alcătuit, a fost al regretaţilor Luiza şi Mircea Seche, care a apărut tocmai în 1978. Dar cum se ştie limba evoluează. Acela este deja un dicţionar depăşit, şi doamna Doina Cobeţ, prietena familiei Seche, pe care eu am îndrăznit s-o iau ca autoare la acest Dicţionar – după ce am terminat Dicţionarul Explicativ al Limbii Române – a vrut să aducă sinonimia românească la zi. Şi cred că ne-a reuşit.

Nici un dicţionar de pînă acum – dar am consultat şi folosit pentru volumul actual dicţionare de sinonime ale limbii franceze, engleze, italiene, spaniole şi ruse – nu are numărul de cuvinte pe care îl are al nostru – 74 673! Este un dicţionar plin, cu multe exemple pentru înţelegerea mai bună a sensului cuvîntului şi este un bun reper. Cititorul şi cumpărătorul este cel care va face alegerea între un dicţionar apărut pînă acum şi cel pe care îl aveţi acum în faţă”.

Europa Liberă: Voiam să vă întreb care e tirajul volumului, preţul, şi cîte pagini are dicţionarul…

Nicolae Guţanu: „Dicţionarul are 2110 pagini. Formatul e 17X24, caracterul e foarte mic - 8 puncte. Dacă era mai mare, ar fi trebuit să-l scot în două volume. Am făcut un prim tiraj de 8500 de exemplare, le-am tipărit în Italia. Are în jur de 18,5 milioane de semne.”

Europa Liberă: Dle Guţanu, cartea tipărită pierde încet-încet teren în raport cu cartea electronică. În acelaşi timp, moldovenii nu prea cumpără cărţi, darămite cărţi scumpe. În aceste condiţii, nu e mare acest tiraj de 8500 de exemplare? Cum aveţi de gînd să vindeţi volumul?

Nicolae Guţanu: „Tirajul este mare, dar cu cît mai mare este tirajul preţul de cost al unui exemplar se micşorează. Dicţionarul nu e făcut numai pentru Republica Moldova. El e făcut pentru toată piaţa românească, pentru toţi vorbitorii de limba română. Eu ştiu foarte bine că din 2008, de cînd a venit şi pe la noi criza, cartea se vinde tot mai rău. Dar, fiind dvoastră scriitor, specialist în ale literelor, încercaţi să găsiţi pe variantele electronice, pe acelaşi motor de căutare un cuvînt, şi căutaţi şirul lui de sinonime, şi o să vă convingeţi cine are dreptate – cartea scrisă sau cea electronică”.

Europa Liberă: Cum se face că nişte autoare merituoase, Doina Cobeţ şi Laura Manea, publică acest dicţionar la o editură din Republica Moldova şi nu la una din România?

Nicolae Guţanu: „Eu am avut norocul să găsesc autorii de la Institutul Philippide al Academiei Române încă în 1995. De atunci această echipă îmi este dragă şi prietenă. Eu am avut curajul să le contactez, să încheiem un contract de lungă durată. Şase ani a durat lucrul asupra dicţionarului. În şase ani se pierde multă sănătate şi foarte multe resurse financiare. Ele lucrînd toată viaţa la dicţionarul limbii române, stăteau în anonimat, căci acolo în prim plan ieşea cuvîntul Academia Română”.
Previous Next

XS
SM
MD
LG