Etica profesională, soluţionarea conflictelor de interese şi declararea veniturilor funcţionarilor publici a fost subiectul pus în discuţie la o masă rotundă organizată azi de ambasada americană de la Chișinău. Pe lângă prezentarea unui model reuşit care să asigure transparenţă în activitatea funcţionarilor publici, participanţii au discutat şi despre legislaţia din Republica Moldova, daca este sau nu capabilă să prevină eventuale conflicte de interese. Mai multe detalii aflăm din relatarea Tamarei Grejdeanu.
În Statele Unite ale Americii una din principalele legi care este în măsură să prevină conflictul de interese are la bază termenul de „nepotism”. Aceasta înseamnă că, prin lege, se interzice acordarea unor privilegii rudelor şi prietenilor, iată de ce funcţionarii publici pot fi pedepsiţi pentru abuz în serviciu. Don Fox, reprezentant al Oficiului de etică spune că legislaţia acoperă toate situaţiile de conflict de interese, iar fiecare instituţie are şi un regulament intern de conduită care îi responsabilizează pe angajaţi şi nu le permite să acorde cuiva favoruri:
„Există nişte regulamente la nivel administrativ, în cadrul fiecărei instituţii sau agenţii publice, care le interzice expres funcţionarilor publici să îşi folosească funcţia publică într-o chestiune privată, fie pentru ei înşişi, fie pentru alte persoane.”
Expertul american mai spune că în instituţiile de stat funcţionează foarte bine practica în care angajaţii care sunt martori ai unei situaţii ce are la bază un conflict de interese îl semnalează fără sfială.
În Republica Moldova, legea cu privire la conflictul de intere conţine termenii de ,,persoane apropiate” care se referă doar la soţi, părinţi, copii sau fraţi. Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate spune că legislaţia naţională este una destul de ambiguă, de aceea probleme sunt şi la verificarea declaraţiilor de avere dar şi în detectarea clară a unui conflict de interese cu implicare funcţionarilor publici.
Presa de investigaţie a semnalat de nenumărate ori situaţii în care magistraţii trec proprietăţi de milioane pe numele apropiaţilor. Anatolie Donciu, spune că deşi probe ar părea să fie destule legislaţia nu este perfectă la acest capitol , astfel încât, deseori, conflictul de interese, considerat o formă de corupţie, rămâne nepedepsit:
„Ne propunem să concretizăm anumite definiţii ce ţin de persoanele apropiate. Acum se vehiculează foarte mult cu proprietăţi care sunt înregistrate după fini, după naşi, după cumetri, sau sunt aceste persoane într-o situaţie, aş zice eu de incompatibilitate. În cazul în care naşul angajează la serviciu finul, sau viceversa. Şi în cazul acesta legea nu prevede o situaţie expres pentru a cataloga, pentru a califica această situaţie ca un conflict de interese sau ca o incompatibilitate.”
Dina Rotarciuc, membră a Consiliului Superior al Magistraturii spune că de cele mai dese ori funcţionarii care fac uz de autoritate şi acordă privilegii nu apelează la lege pentru a-şi soluţiona problemele dar caută alte căi:
„Atunci când omul are o problemă cu care trebuie să meargă la judecată, el nu se gândeşte la lege, dar se gândeşte cum să caute rudele judecătorului, sau a procurorului, care rudă mai îndepărtată să o caute care este antrenată într-o structură superioară, care ar putea să îl influenţeze pe acel funcţionar public, care este obligat să îi rezolve problema.”
Pentru a exclude conflictul de interese din gestionarea treburilor publice, Comisia Naţională de Integritate îşi propune să prezinte parlamentului iniţiative de ajustare a legislaţiei naţionale conform standardelor internaţionale astfel încât să fie posibilă identificarea şi pedepsirea celor care fac abuz în serviciu în favoarea rudelor şi prietenilor.
