Un grup de lucru prentru reforma Procuraturii

Procuratura Generală şi Ministerul Justiţiei au constituit în premieră un grup de lucru comun care va elabora propuneri de reformare a Procuraturii. Este o primă colaborare de acest gen între cele două instituţii după doi ani de la iniţierea strategiei de reformă a justiţiei în Moldova. Până la finele lunii septembrie grupul de lucru urmează să elaboreze modificări la Constituţia Republicii Moldova, dar şi la Legea cu privire la Procuratură.

Statutul Procuraturii, şi procedura de numire şi de revocare a procurorului general sunt doar două aspecte ce urmează să fie modificate în Constituţia Republicii Moldova, a menţionat procurorul general Corneliu Gurin, fără însă a preciza esenţa amendamentelor solicitate, chiar dacă s-a arătat convins că modificările constituţionale vor impulsiona reforma instituţiei pe care o conduce:

„Statutul Procuraturii a fost supus unei reforme cosmetice printr-o modificare constituţională în urmă de mai bine de 10 ani. Dacă în privinţa rolului lucrurile sunt mai mult sau mai puţin clare, în privinţa statutului procurorilor şi a Procuraturii mai sunt dezbateri, mai sunt diferite opinii. Şi ne dorim să le scoatem la nivel constituţional. Scopul principal este scoaterea de sub presiuni politice a persoanei care va exercita funcţia de procuror general şi acordarea unor garanţii sporite activităţii de procuror general, adică un mandat constituţional mai îndelungat.”

Imunităţile generale pe care le mai au procurorii vor fi eliminate. Va fi simplificată şi procedura de tragere la răspundere penală a procurorilor care încalcă legea, a menţionat Corneliu Gurin. Procurorul general, dar şi ministrul justiţiei au menţionat că aceste măsuri ar reprezenta etapa decisivă în reforma Procuraturii.

De ce această conjugarea a eforturilor e posibilă după doi ani de la iniţierea reformei în procuratura Generală? l-am întrebat pe ministrul justiţiei, Oleg Efrim: „Motivele sunt diferite. Rădăcinile se trag de mai demult, din 1995 încoace. Sigur că au fost abordări că doar procuratura de una singură poate să se reformeze, pentru că procurorii înţeleg cel mai bine ceea de ce au nevoie. Noi am avut altă poziţie considerând că nu poţi lăsa exclusiv în gestiunea instituţiei care trebuie să se reformeze să se auto-reformeze. Sunt bucuros că avem acelaşi punct de vedere cu procurorul general şi astăzi am ajuns să facem acest grup comun.”

În componenţa grupului de lucru vor fi desemnaţi reprezentanţi ai Procuraturii Generale şi Ministerului Justiţiei. Iar în calitate de observatori vor fi incluşi consilieri ai Misiunii Europene şi reprezentanţi de la misiunea OSCE şi ai Ambasadei SUA.

Grupul de lucru va fi condus de directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, un reprezentant notoriu al societăţii civile. Solicitat de Europa Liberă, Vladislav Gribincea, spune că grupul de lucru urmează să decidă care din cele două modele europene de activitate a procuraturii ar fi mai adecvată pentru Moldova: „Primul este modelul post sovietic, care se regăseşte şi în Republica Moldova. În care există o subordonare ierarhică a procurorilor. Iar procurorul general este numit printr-un vot politic. Şi există cealaltă regiune a Europei, în care procurorii generali sunt numiţi fie de către ministrul justiţiei, fie de către un organ independent. Dar odată numiţi ei nu mai pot fi schimbaţi şi trebuie să se acţioneze fiind ghidaţi de bunul simţ.”

Gribincea preferă modelul occidental, ce presupune ca Procuratura să se concentreze exclusiv pe aspecte penale, iar procurorul general să nu aibă practic legături cu politicul. Definirea mai clară a competenţilor Procuraturii, dar şi structura internă a instituţie ar fi alte două aspecte care trebuie discutate consideră Gribincea:

„La moment avem mulţi procurori care în principal nu se ocupă de dosare. Este vorba de fiecare al cincilea procuror din ţară. de asemenea ar trebui, probabil, de evaluat care este volumul de muncă al procurorilor. Cunosc că există o debalansare severă la nivelul unităţilor teritoriale ale Procuraturii. Aici, probabil, ar trebui de remaniat personalul pe interior. De asemenea cunosc că deşi avem un număr mare de procurori, numărul persoanelor care asistă procurorii este relativ redus. În consecinţă, persoane destul de bine calificate sunt impuse să efectueze lucru care ar putea să-l facă şi o persoană mai puţin calificată. Acest lucru scade din eficienţa Procuraturii.”

Corneliu Gurin speră că va finaliza reformarea Procuraturii în 2015, cu un an înainte de termenul stabilit de strategia de reformare a justiţiei. Ministrul Oleg Efrim a precizat că pentru anul viitor circa 16 milioane de lei ar urma să fie alocate Procuraturii Generale pentru realizarea reformelor.