După examenul de bacalaureat din acest an din Moldova, când procentul de promovare a fost de două treimi după examenele din a doua sesiune, întregul sistem de educaţie a respimţit efectul acestui esec. Ce se întîmplă însă mai departe cu cei care termină o facultate in Moldova? Ce şanse au să-şi găsească un loc de muncă? Întrebări pe care și le pun nu numai absolvenţii facultăţilor moldoveneşti, dar și toți absolvenții de facultăți din lume. Relatează din Chișinău Iulia Brad.
Faptul că mulţi absolvenţi ai universităţilor din Moldova nu au un loc de muncă sau, îl găsesc cu dificultate, nu este un secret pentru nimeni. Ideea că persoanele cu studii superioare dar fără loc de muncă sînt nevoite să plece peste hotare este exprimată de numeroşi studenți, absolvenţi și părinţi îngrijoraţi de această situaţie.
Iată opiniile unor moldoveni cu care am discutat pe stradă:
„Universităţile noastre ne oferă cunoştinţele teoretice necesare pentru a le aplica în practică, dar deloc nu ne învaţă cum să le aplicăm în practică.”
„Universităţile educă specialişti tineri, şomeri face statul că nu acordă locuri de muncă. Specialiştii buni şi persoanele care au intenţia de a trăi şi de a susţine ţara se angajează, dar cei care fac studii doar ca să ridice diploma şi să plece peste hotare, uitaţi-vă la statistică, pleacă mulţi.”
„Unii pot să nu înveţe deloc şi să plătească şi da, ei şomeri o să devină. Alţii pot să înveţe şi să se angajeze uşor.”
„У нас мало рабочих мест. Наверное, в этом проблема прежде всего или избыток студентов, избыток молодых специалистов. Всем известно что у нас много экономистов и юристов.”
„Este un foarte mare dezechilibru între cererea de piaţă şi ceea ce se predă în universităţi. Trebuie să fie o colaborare între ei.”
„Пока гнеёт Правительство, эти случайные люди, люди будут загневать. В том числе и студенты.”
„Noi vrem ca copiii noştri să aibă un studiu bun dar nu putem să le impunem ca ei să înveţe. Toţi la economie, toţi în bancă, dar trebuie şi câteva lucruri care sunt din toată ziua.”
Împărtăşeşte punctele de vedere exprimate de interlocutorii și ministerul educației? Am încercat să aflu asta de la Loretta Handrabura, adjuncta ministrului educației de la Chișinău.
Loretta Handrabura: „Planurile noastre prevăd accentul nu doar pe cunoştinţe dar şi capacitatea de a face ceva în baza cunoştinţelor.”
Europa Liberă: Există actualmente o înţelegere dintre universităţi şi angajatori cu privire la ce specialişti avem nevoie şi cum îi educăm?
Loretta Handrabura: „Comanda de stat este făcută de ministerele de resort, ministerul muncii şi ministerul Economiei, tocmai asta şi indică. Prin urmare, toate câte se propun, noi de toate avem nevoie. Aceste două ministere, deja prin planul de admitere indică: acestea sunt domeniile profesionale şi atâtea posturi vacante vor fi. Aceste două autorităţi reglementează necesarul de cadre. Ministerul Educaţiei este cel care trebuie să realizeze oferta de formare a viitorilor specialişti la solicitarea celor două ministere.”
Europa Liberă: O altă opinie exprimată de mai multe persoane este aceea că există facultăţi foarte populare cum ar fi facultatea de drept sau economie şi facultăţi practice necesare dar în domeniile acestea neavând studenţi. Se întreprind măsuri pentru a face aceste specialităţi mai populare, mai atractive?
Loretta Handrabura: „Ideea că „merg la o facultate că e mai bine cotată şi nu se întreabă dacă eu am cunoştinţele şi capacităţile şi voi avea şanse de angajare în câmpul muncii” derivă din cel puţin două probleme, pe care noi încercăm să le redresăm. Este vorba despre ghidarea în carieră care nu s-a făcut şi nu se face încă corespunzător, iar cea de-a doua ţine deja de admiterea propriu-zisă. Sistemul a fost prea permisiv, cu părere de rău.”
Admiterea în instituţiile de învăţământ superior se va desfăşura până pe 27 iulie, iar rezultatele vor fi anunţate până pe 6 august. În acest an de studii sunt prevăzute 6755 de locuri cu finanţare de la buget, dintre care 505 destinate candidaţilor din stânga Nistrului.
