După duelul între candidaţii de frunte la funcţia de cancelar, creştin-democrata Angela Merkel şi social-democratul Peer Steinbrück, care a avut loc duminică seara, Germania a intrat faza fierbinte a campaniei electorale. Confruntarea verbală între cei doi adversari care aspiră la scaunul de cancelar a continuat marţi în Bundestag (Parlamentul federal), unde a avut loc ultima mare dezbatere înaintea alegerilor generale din 22 septembrie.
Cancelara Merkel a tras un bilanţ pozitiv al guvernării, dar a fost întreruptă de către deputaţii opoziţiei care i-au criticat stilul ezitant în ceea ce priveşte rezolvarea unor probleme.
Ca replică, Merkel a anunţat că una dintre priorităţile viitorului guvern federal, pe care speră să-l conducă din nou, va fi o reformă a pieţii energetice. În acest context, ea a spus că în noua legislatură va fi adoptată legea privind utilizarea energiilor regenerabile. Doar astfel, a precizat ea, se va putea frîna creşterea preţurilor în sectorul energetic.
Germania este prima ţară din lume care a anunţat că va renunţa treptat la folosirea energiei nucleare.
Rivalul cancelarei, Steinbrück a criticat actualul guvern de coaliţie, reproşîndu-i că bate pasul pe loc şi că este lipsit de viziuni curajoase. El a subliniat că în cazul unei victorii social-democrat/ ecologiste prima măsură pe care o va lua noul executiv va fi introducerea unui salariu minim pentru toţi lucrătorii (inclusiv cei străini), adică o remunerare de 8,50 euro pe oră, că va combate cu fermitate abuzurile contra muncitorilor aduşi din afara Germaniei şi va îmbunătăţi situaţia financiară a comunelor.
În cursul dezbaterii din Parlament au fost reluate şi temele care au fost abordate, duminică, în timpul duelului Merkel-Steinbrück şi, parţial, în cursul dezbaterii televizate de luni, la care au participat cele 3 partide mai mici care, potrivit sondajelor, vor intra în viitorul Bundestag: Partidul Ecologist (cotat cu 11 %), post-comuniştii din Partidul Stîngii (10 %) şi Partidul Liberal (6 %): proiectele privind politica fiscală şi reforma sistemului de impozitare, problema creşterii preţurilor pentru chirii şi energie electrică, intervenţia în Siria, criza din Grecia şi din zona euro, şi, supravegherea electronică practicate de serviciile secrete britanice şi americane.
În alocuţiunea rostită în faţa Parlamentului, Angela Merkel s-a referit şi la situaţia din Siria, deplîngînd faptul că nu s-a ajuns la o înţelegere internaţională acceptabilă în ceea ce priveşte reacţiile faţă de folosirea armelor chimice.
Duminică seara, Merkel şi Steinbrück au subliniat că Germania nu va participa la o intervenţie militară în Siria.
Referitor la criza din Grecia, Merkel s-a pronunţat pentru un nou pachet de ajutor european. Steinbrück i-a reproşat cursul de austeritate, afirmînd că astfel a sugrumat posibilităţile de creştere a economiei greceşti.
Potrivit ultimelor sondaje (EMNID) pentru Uniunea Creştin-Democrată ar vota 39 %, pentru social-democraţi 23 %. Nici unul din partide nu va avea o majoritate convenabilă pentru a forma singur un guvern. În consecinţă, unii analişti politici prezic deja o mare coaliţie creştin-democrat/social-democrată, similară celei existente între anii 2005 - 2009.