Trei ani de pregătiri, 280 de exponate, dintre care 200 de lucrări ale lui Albrecht Dürer însuși, împrumuturi de marcă de la Galeria Națională de Artă din Washington, din colecția reginei Elisabeta a II-a, de la Prado și Louvre, de la Uffizi din Florența, de la Muzeul
Dacă anul trecut, o retrospectivă a anilor de tinerețe ai lui Dürer, la Muzeul Național German de la Nürnberg, a fost vizitată de circa 280 de mii de persoane, la Frankfurt totul este pregătit pentru a administra, în condițiile cele mai civilizate, o invazie și mai mare de admiratori ai artistului.
Ceea ce face particularitatea actualei expoziții este tentativa de a-l prezenta pe Dürer, arta sa, în contextul istoric și artistic în care s-a născut și a evoluat, cu insistență pe anii săi în Italia, la Veneția, și pe cei petrecuți în perioada matură în Țările de Jos, în Olanda.
Curatorul expoziției, prof. dr. Jochen Sander, are o opinie explicită în această privință, enunțată la conferința de presă ce a precedat, marți, deschiderea expoziției: „Inovațiile sale artistice, investigațiile sale teoretice și, nu pe ultimul loc, talentul său în marketing și prezentarea operei sale, l-au făcut pe Dürer unul din cei mai influenți artiști europeni încă din timpul vieții sale. Scopul nostru este de a-l prezenta în expoziție acest Dürer ‘integral’. Prezentarea acestei imagine complexe, organizată în 14 secții tematice, pe o mie de metri pătrați la Muzeul Städel, este exemplară, la fel ca și catalogul expoziției, sub egida editurii Prestel, realizat cu participarea principalilor specialiști în arta lui Dürer.
„Atenție ție, fraudulos și hoț al travaliului și invenției altuia, nici să nu te gîndești să-ți pui mîinile impertinente pe această lucrare. Fiindcă, lasă-mă să-ți spun, Maximilian, cel mai glorios împărat al Sfîntului Imperiu Roman, ne-a acordat privilegiul ca nimeni să nu aibă dreptul să tipărească copii ale acestor imagini, nici ca asemenea tipărituri să poată fi vîndute în spațiul domeniilor imperiale. În cazul unei transgresii a acestei interdicții, din neglijență sau avariție criminală, fii sigur că, după confiscarea proprietății tale, vor urma cele mai severe pedepse”.
Avertismentul lui Dürer - citat în studiul semnat în catalog de
Marele istoric al artei italiene, Vasari, din Arezzo, dă în acest caz o explicație a avertismentului, precizînd că el a fost urmarea unei dispute juridice, pe tema copyrightului, cu un gravor din Bologna, Marcantonio Raimondi. Gravorul italian nu numai că a copiat și imprimat opera lui Dürer, dar a și pus pe fiecare pagină monograma AD a artistului, sugerînd astfel că ar fi vorba de originale, provenite de la Nürnberg. Nu este clar dacă istoria relatată de Vasari reflectă perfect conflictul, dar Dürer, în mod cert, se plîngea deja în 1506 că artiștii italieni i-ar copia opera „în biserici și pretutindeni unde o pot găsi”.
O retrospectivă majoră Albrecht Dürer
La Muzeul Städel din Frankfurt pe Main s-a deschis astăzi o mare expoziție: „Albrecht Dürer: Arta sa în context istoric”, în care sînt expuse 280 de piese de artă, între care 200 aparținînd artistului definit drept cel mai reprezentativ al Renașterii în spațiul german.
Iar în 1512, un decret, urmare a unui proces, stabilea că tipăriturile sale au fost falsificate, marcate „prin fraudă” cu „semnătura sa de mînă”, chiar „în spatele primăriei din Nurnberg”. În consecință, volumul în cauză era confiscat, iar lui Dürer i se reconfirmau drepturile exclusive. „Copiat, parafrazat, imitat, adaptat” - conchide experta germană cu ocazia retrospectivei de la Frankfurt - fenomenul «copiei Dürer» continuă pînă astăzi.”
