După pregătiri intensive, land-urile federale au înaintat marţi Tribunalului Constituţional din Karlsruhe o sesizare comună prin care cer scoaterea în afara legii a Partidului Naţional-Democrat din Germania (NPD). Documentul înaintat justiţiei a fost redactat de doi specialişti şi se-ntinde pe aproape 300 de pagini.
Textul cuprinde tezele politice ale partidului, care sunt analizate, ca de-altfel şi limbajul NPD-ului. De exemplu, NPD-ul foloseşte fără vreo reţinere sintagma „comunitate naţională” – un termen împrumutat din arsenalul ideologic fascist – care are o încărcătură biologist-rasială. El sugerează superioritatea neamului propriu faţă de alte popoare. Acestea sunt considerate drept un corp străin, incompatabil cu cel al reprezentanţilor propriei comunităţii naţionale - şi ca atare trebuie izolat şi eliminat.
Demersul comun al land-urilor federale este justificat prin existenţa unor paralele între ideologia partidului extremist de dreapta, NPD, şi cea a Partidului Naţional-Socialist Muncitoresc German (NSDAP), precum s-a numit oficial formaţiunea nazistă din perioda dictaturii lui Hitler.
Ministrul de interne din landul Renania de Nord-Vestfalia, Ralf Jäger, a spus într-un interviu pentru Deutschlandradio Kultur că sesizarea a fost redactată cu cea mai mare atenţie. Materialul folosit nu se sprijină pe surse ale serviciilor secrete, aşa cum s-a întîmplat în anul 2003. Atunci, s-a mai încercat odată interzicerea NPD-ului, demersul însă a fost respins de către Tribunalul Constituţional. La prima tentativă de a scoate NPD-ul în afara legii, argumentele invocate în sesizare cuprindeau informaţii culese de surse ale serviciilor secrete, surse plasate în imediata apropiere a conducerii NPD-ului.
Ministrul social-democrat renan, Jäger şi-a exprimat speranţa că de data aceasta, demersul nu se va mai solda cu un eşec. De aceeaşi părere este şi ministrul saxon de interne, creştin-democratul Stahlknecht. Acesta a subliniat într-un interviu acordat postului est-german de radio, MDR-Info, că sesizarea se bazează pe argumente solide şi cuprinde dovezi convingătoare. Între altele, şi ministrul saxon s-a referit la asemănările care există între programul de partid al NPD-ului şi cel al naţional-socialiştilor din cel de-al III-lea Reich.
„Xenofobia evidentă şi anti-semitismul NPD-ului seamănă cu cel din programul partidului nazist. NPD-ul neagă dreptul de şedere al unor străini în Germania, cerînd expulzarea în ţările lor de baştină. Revendicări similare a formulat şi Adolf Hitler în cuvîntările sale, pe vremea cînd se lupta pentru putere, între anii 1923 şi 1933.”
În sesizarea land-urilor se mai atrage atenţia şi asupra faptului că NPD-ul glorifică pe anumiţi lideri nazişti, relativizînd crimele regimului naţional-socialist. La aceasta se adaugă activismul belicos de care dau dovadă liderii NPD-ului în public, sfidînd astfel ordinea democratic-liberală pe care, în ultimă instanţă, doresc s-o înlăture.
Semnificativ este faptul că NPD-ul întreţine relaţii la nivel de partid cu formaţiuni europene radical naţionaliste similare. Între acestea se numără şi Noua Dreaptă din România, cu filiale active în Republica Moldova. Între ideologia organizaţiei Noua Dreaptă şi mişcarea fascistă fondată de Corneliu Codreanu în 1927 există numeroase paralele, adaptate la realităţile de astăzi.
La comemorarea a 75 de ani de la moartea liderului fascist român, Codreanu, care a avut loc săptămîna trecută, a participat şi o delegaţie a NPD-ului – pe lîngă delegaţiile grupărilor radicale invitate din Suedia, Danemarca, Italia şi Spania.
Similitudinile existente între toate aceste grupări radicale din Europa au fost analizată într-o recentă publicaţie, editată de Fundaţia creştin-democrată germană, „Konrad Adenauer”, KAS, (intitulată: „Europa, nu, mulţumesc? Studiu despre ascensiunea partidelor naţional-populiste şi de dreapta din Europa”), pe care o vom prezenta cu un alt prilej.
