A XI-a ediție a Festivalului voluntarilor

Cei mai activi voluntari ai anului 2013 dar si ONG-urile care sprijina activitatile lor au fost premiati ieri, la cea de-a XI-a editie a Festivalului voluntarilor. Evenimentul a fost organizat de Asociatia „Serviciu pentru pace”, Ministerul Tineretului si Sportului al R. Moldova si Coalitia pentru promovarea legii si
activitatilor de voluntariat, cu îndemnul „Jos pălăria în fața voluntarilor!”.

În familia voluntarilor, munca se răsplăteşte doar cu „mulţumesc”, iar meritele se contabilizează după acţiunile care au ajutat oameni sau au schimbat atitudini. Aceasta este una din regulile nescrise pe care o acceptă fiecare tânăr implicat în diverse activităţi cum ar fi salubrizarea localităţii, colectarea de fonduri pentru a ajuta familiile nevoiaşe sau de mobilizare a altor tineri invitaţi să încerce sentimentele inegalabile ale muncilor de voluntari.

O iniţiativă de motivare a tinerilor a luat naştere în raionul Anenii-Noi, unde 25 de tineri au participat la Şcoala de lideri locali. După ce au fost sfătuiţi cum să-si dezvolte spiritul participativ, ca să dezvolte comunităţile lor, spiritul de iniţiativă a avut efect de undă. În scurt timp, tinerii au identificat şi au pus în aplicare diferite proiecte, spune Ana Indoitu, cea căreia, în cadrul festivalului, i-a fost acordat titlul „Voluntara anului 2013”: „Proiecte sunt, începând de la salubrizare, chiar şi oratorie. Tinerii au mers în familiile social-vulnerabile, le-au dus cadouri, au contactat autorităţile şi cumva au mobilizat situaţia de la noi de acasă. Am avut şansa să plec în Statele Unite şi am făcut cunoştinţă cu ceea ce, de fapt, americanii percep ca voluntariat, acesta fiind un stil de viaţă. Şi după ce am venit acasă, asta am început să fac şi eu.”

Europa Liberă: În Republica Moldova, devine voluntariatul un stil de viaţă?

Ana Indoitu: „Încă nu. Încă este greu, dar totul vine din atitudine.”

Europa Liberă: Ce ar trebui de preluat?

Ana Indoitu: „Atitudinea, pentru că la noi, de obicei, există un scop financiar, atunci când oamenii se implică într-o oarecare activitate. Ei aşteaptă o răscumpărare materială, dar nu e asta. De aici şi porneşte ideea voluntariatului, sunt acţiunile, sunt sentimentele pe care le generezi atunci când acţionezi.”

Chiar dacă numărul celor care sunt dispuşi să muncească fără plată este în creştere cu fiecare an, mulţi dintre voluntari notează că iniţiativele tinerilor sunt concentrate mai ales în oraşe, iar în spaţiul rural încă nu par realiste proiectele asumate fără suport financiară.

Marina Pascari, coordonatoarea proiectului LeaderShe, premiat cu titlul de cel mai bun proiect al anului 2013, crede că în Republica Moldova voluntariatul trebuie să se dezvolte pe dimensiunea de asumare a responsabilităţii personale:
„Activităţile de voluntariat încă nu sunt recunoscute aşa cum sunt recunoscute în ţările din vest. Dar eu sunt, cu ambele mâini, pentru promovarea unui voluntariat responsabil, care este un pic diferit, pot să zic că este o noţiune mai avansată decât cum este voluntariatul…”

Europa Liberă: Ce ar însemna acest lucru?

Marina Pascari: „Este faptul că, dacă te implici, o faci cu tot sufletul, te implici cu toată dăruirea şi eşti foarte responsabilă faţă de responsabilităţile pe care ţi le asumi. De asemenea, toate activităţile pe care le faci sunt bazate pe valori puternice personale şi de asemenea, ţi-i cont că ceea ce faci să influenţeze pozitiv cât mai mulţi oameni din jurul tău.”

Mulţi dintre voluntarii care mi-au povestit despre acţiunile realizate în comunitate sau pentru tineri, recunosc că voluntariatul are o motivaţie dublă, şi anume satisfacţia personală şi posibilitate de dezvoltare şi creştere profesională.
Vlad Caluş, primar în cadrul Consiliului local al tinerilor şi copiilor, care dezvoltă proiecte educaţionale dar şi de ajutor pentru copiii de la orfelinate şi bătrânii din azi, spune că mulţi dintre tineri mizează anume pe oportunităţile de creştere personală atunci când aleg să facă voluntariat: „Noi încercăm mereu oamenilor să le spunem, în primul rând voi aveţi experienţă. Încercăm să îi motivăm să înţeleagă că deşi nu primeşti nimic material, tu primeşti foarte mult în cap. De exemplu, fiecare dintre noi, care sunt încadraţi în organizaţii, proiecte, consilii, fiecare înţelege că astfel ei cresc nu doar pe plan personal, dar se dezvoltă pe toate planurile anume datorită voluntariatului, şi asta este foarte bine.”

Oficial, recunoaşterea muncii voluntarilor este asigurată de Legea voluntariatului, care prevede că experienţa obţinută din activităţile de voluntariat poate fi considerată experienţă de muncă. Pentru acesta organizaţiile neguvernamentale trebui să le ofere tinerilor un carnet de voluntar. Deocamdată însă, legea nu este funcţională, întrucât nu fost au adoptate mecanismele de punere în aplicare.