Ambasada SUA: „Cetățenii Moldovei nu merită o astfel de situație a mass-media”

„Ambasada Statelor Unite ale Americii este îngrijorată de excluderea bruscă a canalelor Accent TV, RTR Moldova și Jurnal TV din mai multe pachete ale operatorilor prin cablu. Aceste excluderi limitează accesul cetățenilor Republicii Moldova la diferite puncte de vedere și prejudiciază mass-media. Aceste cazuri recente par a fi continuarea unei tendințe îngrijorătoare când instituțiile mass-media dispar de pe unde din motive mai puțin transparente, așa cum s-a întâmplat în 2012 când a fost retrasă licența de emisie a canalului NIT. Nu o astfel de situație a mass media merită cetățenii Moldovei”, se arata în declaraţia Ambasadei Statelor Unite la Chişinău din aceasta dimineaţă.

Îngrijorări faţă de situaţia celor 3 posturi de televiziune au fost exprimate şi de şefa Misiunii OSCE la Chişinău, ambasadoarea Jennifer Brush, în interviul pe care l-a acordat Europei Libere, ieri, ca şi de Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunia Mijatovici, care a cerut, într-o declaraţie de presă Consiliului Coordonator al Audiovizualului să analizeze imediat situaţia pentru a păstra „pluralismul presei în Moldova”. Mai multe, de la Liliana Barbăroşie, care a urmărit subiectul:

Din capul locului trebuie să spunem că mesajele respective şi-au făcut se pare efectul. Deja în după amiaza zilei de astăzi, cel mai mare din cei zece distribuitori care scosese cele trei posturi din cel mai popular pachet de servicii – Sun TV – anunţa, printr-un comunicat, revenirea la situaţia iniţială. Un alt operator mare - Moldtelecom - a intrat şi el se pare în tratative cu instituţiile mediatice pe care le respinsese, iar restul distribuitorilor se pregătesc se pare să facă acelaşi lucru. Cel puţin aşa a anunţat cu câteva ore în urmă preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Marian Pocaznoi, după o întrevedere cu managerii companiilor de distribuţie şi a celor mediatice.

Toate se întâmplau după ce Ambasadorul UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, atenţionase autorităţile de la Chişinău că de felul cum vor rezolva această situaţie va depinde relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Iar primele două partide ca mărime din coaliţia de guvernare, PLDM-ul condus de Vlad Filat şi PD-ul condus de Marian Lupu, condamnaseră şi ele întâmplarea drept una de natură să afecteze dreptul cetăţenilor la informare. La fel procedase cu o zi mai devreme şi liberalii-reformatori conduşi de Ion Hadârcă.

Analistul politic Oazu Nantoi se declară convins că aparenta soluţionare grabnică a incidentului s-a produs urmare a reacţiilor extrem de dure venite din exterior:

„În Republica Moldova, mai multe instituţii de stat există, dar nu funcţionează. Aceasta se referă şi la Consiliul Concurenţei, şi la Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Ceea ce se întâmplă este urât de tot şi demonstrează că guvernanţii noştri stau foarte bine cu lozincile europene, dar cu apucăturile – prost. Iar reprezentanţii corpului diplomatic acreditaţi la Chişinău cunosc esenţa lucrurilor, dar se simt nevoiţi de a interveni când devierile devin foarte evidente şi ating situaţii sensibile în ceea ce priveşte pluralismul de opinie, libertatea mass-media, etc. S-a încercat de fapt o epurare a spaţiului mediatic. Eu nu ştiu care e audienţa acestor posturi, dar aceste apucături stângace arată că partidele de la guvernare vor să-şi asigure scorul electoral dorit nu prin concurenţă, cu argumente, ci prin pârghii administrative.”

Până acum, nici un operator nu a anunţat motivele din care efectuaseră schimbări în grilele de servicii. Aşa cum ne-a spus însă astăzi preşedintele CCA, sistările sau modificările de pachete au fost motivate, post factum, de aceştia, prin probleme tehnice şi economice, cum ar fi lipsa de contracte sau dorinţa unor operatori de a-şi îmbunătăţi serviciile.