Continuă ecourile scoaterii de pe cablu în ultimele săptămâni a televiziunilor RTR-Moldova, Accent TV și Jurnal TV. După avertismente și îngrijorări ale partenerilor externi, a venit rândul opoziției politice să cheme la o discuție despre cele întâmplate.
Partidul comuniştilor, formatiunea care nu-si declina tutelarea editorială a unuia din posturile TV ce au intrat in presupusa dizgratie, a cerut convocarea de urgenţa a Parlamentului pentru a dezbate ceea ce a numit „atac asupra libertăţii de exprimare” prin „închiderea a trei canale de
Numai că în momentul difuzării prezentei cereri, două din posturile vizate, printre ele şi Accent TV – considerat un fel de succesor al postului NIT închis de CCA în urmă cu doi ani – deja au fost restabilite în pachetele de servicii de distribuire. Astfel a disparut obiectul disputei.
Ce-i drept al treilea post - RTR Moldova - lipseşte din unele reţele de cablu. Numai ca managerii acestuia spun că se află în negocieri şi refuză să facă dea publicitatii clauzele ne revendicate de partile ce poarta tratative.
Aşa că majoritatea parlamentară a tratat cu indiferenţa cererea opoziţiei.
După o rundă de audieri în Comisia parlamentară pentru mass-media, la care au fost invitaţi astăzi să prezinte raport functioanri de la CCA, dar şi manageri ai unora dintre companiile de distribuţie şi mediatice implicate, parlamentarii majoritari s-au declarat totuşi decişi să ia măsuri pentru ca situaţii de genul celei recente să nu se mai întâmple. Ar fi necesară o amendare a Codului Audiovizualului, a decis comisia parlamentară de profil.
Preşedintele CCA, Marian Pocaznoi, ne-a descris posibila variantă a acestui amendament: „Să se precizeze exact criteriile posturilor TV obligatorii pentru cablişti. Noi nu avem nici o pretenţie dacă aceasta se va face prin amendament la Codul Audiovizul, de către Parlament, şi nu printr-o reglementare a CCA, pentru că decizia noastră poate fi oricând contestată. O decizie a Parlamentului are mai multă legitimitate. Criteriile ar putea fi cele mai simple – ca bază poate fi luată directiva serviciilor media audiovizuale din 2010, care prevede principiul audienţei – obligativitatea difuzării posturilor publice şi a primelor ca audienţă televiziuni.”
Numai că pe piaţa audiovizualului moldovenesc există un singur măsurător al audienţei, dar nici el nu se bucură de recunoaştere generală din partea radiodifuzorilor, dar nici de statut oficial de agenţie de raiting. Asa cum sunt masurate acum, audienţele televiziunilor sunt foarte aproximative, intrucat se bazează în fond pe sondajele de opinie care chestionează, aleatoriu, un grup reprezentativ de respondenţi pentru a se afla din ce surse se informează publicul. Prin urmare înainte sau în paralel cu amendarea legii audiovizuale, parlamentarii vor trebui să soluţioneze şi problemă exactitatii masurarii audientei.
În sfârşit, scandalul ce a aruncat o umbră de neîncredere asupra guvernării, suspectate că ar fi influenţat scoaterea televiziunilor indezirabile din reţelele de cablu, pare să se epuizeze. Pentru parlamentarii din alte partide decât cele aflate la guvernare, rămâne totuşi suspectă sincronizarea cu care cele mai mari reţele de cablu au exclus, fie şi pentru doar câteva zile, total sau din pachetul cel mai popular, unele şi aceleaşi televiziuni departe de a fi considerate prietenoase partidelor aflate la guvernare.
