Raportul anual de monitorizare al Justiției din România, cunoscut sub numele de Mecanismul de Cooperare și Verificare avertizează nu doar asupra “obstacolelor semnificative” care persistă în lupta cu marea corupție sau a îndoielilor legate de independența sistemului juridic, ci și asupra traseului pe care ar trebui să-l urmeze proiectul Noii Constituții.
Totuși criticile finale sunt mai blânde decât cele care fuseseră inițiale propuse de experții europeni care au lucrat la Raport. Se știe că înainte ca acest document să fie dat publicității anumite fragmente se negociază la nivel politic, iar textul final este mai puțin dur decât îl propun specialiștii care au lucrat nemijlocit la el. Au dispărut astfel criticile referitoare la netrasnparența procesului de modificare a Constituției și la ambiguitatea textului final adoptat de parlamentari.
Totuși Comisia Europeană îi sfătuiește pe oficialii români în Raportul dat astăzi publicității să consulte Consiliul Superior al Magistraturii în chestiunile legate de justiție care vor fi modificate în textul noii Constituții și să țină cont de sugestiile Comisiei de la Veneția în așa fel încât toate schimbările să fie în concordanță cu normele europene.
Dar ce aduce nou proiectul Noii Constituții? În primul rând eliminarea președintelui României din puterea executivă, atribuindu-i șefului statului doar rolul de reprezentare în politica externă. Această idee prin care coaliția de centru-stânga aflată la putere la București vrea să delimiteze atribuțiile puterilor în stat este însă în contradicție cu faptul că președintele va continua să fie ales prin vot popular, având în acest fel legitimitatea populară cea mai mare.
Practic proiectul Noii Constituții propune o republică parlamentară în care președintele să aibă un rol decorativ, dar să continue să fie votat în mod direct. Legislativul, în schimb, deși are potrivit sondajelor o încredere foarte mică, față de celelalte instituții centrale, va primi puteri sporite, dacă proiectul Noii Constituții va trece de referendumul care ar putea fi organizat în luna mai, odată cu alegerile europarlamentare.
Este, însă, greu de crezut că la acest scrutin, unde se așteaptă o prezență de sub 30 la sută, actuala coaliție de guvernământ ar putea aduce la vot cel puțin 50 la sută dintre români, pragul necesar pentru ca referendumul pentru adoptarea Noii Constituții să fie validat.
Ideea referendumului ar putea face, astfel parte, dintr-o ecuație politică de putere în care partidele aflate la guvernare PSD și PNL vor să-și clarifice influența înainte de prezidențialele de la sfârșitul anului, de aceea rolul de dirijor al acestei partituri, care ar putea eșua, a fost oferit liberalilor
În orice caz în proiectul legii fundamentale există o serie de dileme încă nerezolvate, de aceea Comisia Europeană a insistat asupra consultărilor cu specialiștii de la Veneția, dar și cu reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii. De pildă, documentul revizurii Constituției precizează că „puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte puteri judecătorești”, nemaifăcându-se nici o referire la procurori. În acest fel Parlamentul ar putea adopta ulterior o lege prin care Parchetele să fie asimilate Puterii Executive, iar procurorii incomozi să poată fi chemați oricând la ordine de către puterea politică
Au fost eliminate între timp unele pasaje controversate cum este cel prin care Parlamentul fusese definit inițial ca „organul supreme al poporului român”, și „unica autoritate legiuitoare a țării”.
Lucrurile sunt, deocamdată, destul de neclare în privința proiectului final al revizuirii Constituției României, care se află în conservare la Parlament și nu a fost cu adevărat supus dezbaterii publice.
