Liberalii români aflați la guvernare alături de socialiști încearcă să-și refacă imaginea de partid de dreapta, devenită difuză după o serie de măsuri populiste luate de guvernul de coaliție de la București. Există, însă, și alte motive care l-au determinat pe liderul PNL, Crin Antonescu să schimbe patru din miniștrii actualului cabinet condus de socialistul Victor Ponta.
Pretextul acestei remanieri de amploare a fost, demisia ministrului de Interne, după accidentul aviatic de acum două săptămâni în care au murit două persoane. Din cauza că instituțiile menite să intervină în astfel de situații nu s-au coordonat, iar ministrul de Interne Radu Stroe (PNL) a spus că își reproșează doar faptul că această catastrofă s-a întâmplat în mandatul lui, președintele liberalilor a vorbit imediat despre necesitatea unor „măsuri radicale”.
Între timp, Guvernul Român a decis să-i scutească pentru o perioadă de doi ani pe cei care au rate la bănci și au salarii sub 400 de euro pe lună, o măsură agreată de ministrul demisionar al Finanțelor, Daniel Chițoiu, la rândul lui membru al Partidului Național Liberal. Președintele acestui partid s-a revoltat alături de întreg mediu de afaceri în fața acestei măsuri luate de premierul român, se pare, fără consultarea partenerilor liberali. Protejarea datornicilor cu salarii mici este văzută ca un cadou oferit electoratului de stânga, înaintea alegerilor europarlamentare și prezidențiale care au loc în mai, respectiv în noiembrie.
Retrăgându-l pe ministrul de Finanțe, liderul PNL demonstrează electoratului său că partidul nu s-a convertit întru totul la programul socialiștilor, dar în același timp se folosește de ocazie pentru a propulsa în funcții cheie oameni care-i sunt cu adevărat fideli. Astfel în locul rămas liber îl aduce pe economistul Eugen Nicolăescu, actualmente ministru al Sănătății și unul dintre apropiații săi, iar la Sănătate îl propune pe Cristian Bușoi, pe care îl dizlocă din fruntea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Surpriza remanierii pe care o propun liberalii este însă, Klaus Iohannis, primarul german al Sibiului, căruia i s-a oferit portofoliul internelor și în același timp fotoliul de vicepremier. Iohannis a primit această funcție, fără să spună că renunță la primărie. Din cele declarate de el, ar fi vorba pentru început de o suspendare din funcția de edil pe o perioada determinată. Socialiștii n-ar fi prea fericiți cu această nominalizare, și deja mai mulți fruntași PSD au lăsat să se înțeleagă că lucrurile nu sunt chiar așa de simple.
Pentru șeful liberalilor români propulsarea primarului Sibiului, ca numărul 2 al guvernului este o repoziționare în perspectiva alegerilor prezidențiale. În eventualitatea în care socialiștii și liberalii nu vor avea un candidat comun, PNL se pregătește pentru un tandem credibil și bine conturat în fața electoratului de dreapta: Crin Antonescu, prezidențiabil și Klaus Iohannis, premier. Iohannis beneficiază de imaginea bună pe care o are minoritatea germană în România, dar și de realizările sale în Sibiu. Totuși, deocamdată nu pare sigur că primarul de etnie germană vrea să-și riște poziția actuală pentru o carieră guvernamentală nesigură
Liberalii își schimbă așadar aproape toată garnitura de miniștri, inclusiv la Industrii, unde va veni Tehodor Atanasiu în locul lui Adrian Gerea, dar conjunctura e complicată de insistența numirii lui Iohannis ca vicepremier, fiindcă socialiștii susțin că în acest fel guvernul are nevoie de un nou vot de învestitură.
Actualul executiv așa cum a trecut de votul parlamentului după alegerile din 2012 are trei vicepremieri: Liviu Dragnea, care este și ministrul Dezvoltării, Gabriel Oprea, fără portofoliu, care coordonează domeniul ordinii publice și Daniel Chițoiu, ministrul demisionar al Finanțelor.
Socialiștii spun că Iohannis, ca viitor ministru de Interne nu poate să-i ia locul lui Chițoiu, fiindcă nu are competențe în ceea ce privește finanțele și că, în același timp, este exclus să-i ia locul lui Oprea. Dacă, însă, această schema se va schimba e nevoie de un nou vot în Parlament, dar cum spunea liderul PNL, Crin Antonescu, acest lucru nu reprezintă o problemă pentru o coaliție care are peste 70% susținere în Legislativ.
Dacă în cele din urmă Klaus Johannis va deveni ministru de Interne el va fi primul minoritar din România care va face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
