Jurnaliştii vor să fie mai aproape de aleşii poporului

Mai multe instituții de media și organizații pentru drepturile jurnaliștilor se plâng că presa are acces limitat la aleșii poporului, care s-au mutat în clădirea renovată a parlamentului. Cu ocazia primei ședințe în plen din nou sesiune, jurnaliștii au aflat, joi, că sala pentru presă este amplasată în spatele clădirii parlamentului și că nu mai pot urmări în mod direct lucrările, ci numai pe ecranele TV amplasate în afara sălii de ședințe.

Organizaţiile de media nu împărtăşesc nici ceea ce numesc „exaltarea” opoziţiei parlamentare sau a instituţiilor media care au calificat noile condiţii de muncă ale jurnaliştilor din Parlament ca fiind „un atac grav” la libertatea de expresie, dar nici încercarea demnitarilor de a minimaliza la maxim importanţa modificărilor.

În viziunea directorului Asociaţiei Presei Independente de la Chişinău, Petru Macovei, greşeala, nu neapărat comisă cu rea-voinţă, este că noile condiţii lipsesc jurnaliştii de contactul vizual nedozat şi necenzurat cu sala în care muncesc aleşii poporului, iar asta va afecta negreşit calitatea informaţiei difuzate din legislativ:

„Faptul că sunt transmise imagini pe unul sau mai multe monitoare, imagini făcute aşa cum vede regizorul Parlamentului, este un lucru discriminator, care împiedică jurnaliştii să prezinte informaţiile aşa cum văd ei. Jurnaliştii trebuie să vadă ce se întâmplă în sala parlamentului, reacţiile deputaţilor care nu neapărat sunt în obiectivul camerei. De aceea, ar trebui să se regândească această poziţionare a camerei pentru presă. Dacă nu e posibil, să se facă un perete de sticlă prin care să poată urmări sala, să se pună mai multe monitoare, care să filmeze şi reacţiile din sală. Pentru că am fost deja martori când premierul vorbea la tribună, în sală existau reacţii pe care nu le-am putut vedea, ceea ce a distorsionat calitatea informaţiei.”

Petru Macovei afirmă că organizaţia pe care o reprezintă este hotărâtă să ceară responsabililor de comunicarea publică din Parlament corectarea greşelii. La fel, şi Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, CREDO, a emis astăzi o declaraţie în care, invocând practica unor legislative din mai multe ţări europene, dar şi a Parlamentului European, critică noile reguli pentru jurnalişti şi cere înlăturarea problemelor.

Deocamdată, nu este limpede dacă şi cum vor reacţiona responsabilii legislativului. Unul dintre liderii partidelor majoritare, preşedintele PLR, Ion Hadârcă, a lăsat de înţeles, ieri, într-o emisiune că corpul deputaţilor ar fi constatat post-factum că jurnaliştii au fost lipsiţi de posibilitatea vizualizării şedinţelor, că de vină ar fi compania care s-a ocupat de proiectări şi că în prezent s-ar căuta modalităţi de înlăturare a carenţelor.

În tot cazul, problema ar putea ajunge şi în dezbatere parlamentară, dat fiind faptul că un grup de deputaţi, socialiştii conduşi de Igor Dodon au înregistrat un proiect prin care vor amendarea regulamentului Parlamentului, astfel încât caracterul public al activităţii legislativului să fie asigurat exclusiv prin accesul fizic al reprezentanţilor acreditaţi ai mass-media în sala de şedinţe.