Ministrul român de Externe încearcă să refacă relațiile cu Ucraina, după aproape cinci ani de repaus. Răcirea dintre cele două părți s-a accentuat după ce România a câștigat în 2009 procesul de la Haga împotriva Ucrainei pentru platoul continental din Marea Neagră, aflat în jurul Insulei Șerpilor. Asperitățile istorice i-au blocat de multe ori pe oficialii români în apropierea de cel mai mare vecin al României, care este Ucraina. Astfel, singurele subiecte abordate de București în relația cu Kievul au fost legate de minoritatea română aflată în Ucraina și de problemele de graniță nesoluționate încă definitiv.
Pe fondul acestor raporturi complicate, liderii români nu și-au exprimat mai de loc entuziasmul după victoria EuroMaidanului asupra lui Viktor Ianukovici, iar președintele Traian Băsescu a fost probabil singurul șef de stat din Uniunea Europeană care a spus că așteaptă demisia oficială a fostului președinte ucrainean. În același timp, Ministerul Român de Externe a criticat de mai multe ori Kievul în ultimele săptămâni pentru abrogarea legii privind limbile regionale, deși președintele interimar Aleksandr Turcinov blocase abrogarea cu veto. Pe această temă România s-a raliat, cu sau fără voia ei, punctului de vedere al Rusiei, așa cum a mai făcut-o și în dosarul referitor la recunoașterea provinciei Kosovo, iar Traian Băsescu i-a ironizat acum două săptămâni pe occidentalii care „își plimbă miniștrii pe la Kiev”.
România s-a situat în chestiunea Ucrainei pe o poziție oarecum singulară și nici vizita ministrului de Externe, Titus Corlățean la Kiev nu pare să schimbe fundamental lucrurile.
Șeful diplomației de la București a avut astăzi discuții cu noii lideri ai Ucrainei, mai degrabă pentru a recupera pe linia relațiilor bilaterale, decât pentru a se poziționa față de situația din Crimeea și față de noua politică a Kievului. În orice caz, Titus Corlățean a plecat în Ucraina cu gândul să finalizeze Acordul privind micul trafic de frontieră, acord care a început să fie negociat încă din 2008. Potrivit oficialilor români, în ultimele zile au avut loc tratative intense în acest sens, dar mai existau încă nefinalizate câteva puncte. Discuțiile continuă încă, dar între timp a fost semnat un Acord privind măsurile de creștere a încrederii și securității. Potrivit acestui document România și Ucraina își vor notifica, cel puțin cu 42 de zile înaintea începerii, activitățile militare pe care le desfășoară în zonele de frontieră. În plus, cele două state au dreptul să facă anual câte o inspecție în zona de frontieră și o vizită de evaluare la o unitate militară. Acordul se aplică unei zone care cuprinde în România nordul județelor Maramureș, Suceava, Botoșani, Tulcea și estul Galațiului, iar în Ucraina, sudul raioanelor de la frontiera României și zona dintre Dunăre și Limanul Nistrului.
Aflat la Kiev, ministrul român de Externe i-a cerut Rusiei „să se întoarcă la parametrii stabiliți în acordurile cu Ucraina și să privilegieze procesul politic de dialog, nu intervenția armată”.
Vizita șefului diplomației române în Ucraina reia așadar relația dintre cele două state care a stagnat în ultimii ani. Cu ce mijloace și în ce fel va sprijini România noua putere de la Kiev este deocamdată neclar, fiindcă oficialii români preferă să se ralieze doar punctului de vedere exprimat de Bruxelles, fără să aibă propriile opțiuni.
