Autoritățile moldovene spun că R. Moldova se alătură sancțiunilor europene impuse împotriva mai multor cetățeni ucraineni considerați responsabili de violențele din ianuarie-februarie la Kiev și însușirea ilegală de fonduri de stat: anume, vor fi înghețate orice conturi ar putea avea în bănci moldovene 18 cetățeni ucraineni, inclusiv fostului președinte Victor Ianukovici, și li se va interzice intrarea în Republica Moldova. Dar Chișinăul nu a subscris sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană luni unor lideri din Crimeea și demnitari ruși pentru anexarea peninsulei ucrainene la Federația Rusă.
Ministerul moldovean de externe nu a decis dacă se va alinia sau nu şi la sancțiunile UE împotriva autorităților din Rusia sau din regiunea ucraineană anexată, Crimeea. Deocamdată, sunt vizaţi foştii demnitari ucraineni penalizaţi de UE în special pentru implicarea în violenţele împotriva demonstranţilor de pe Euromaidan.
Solicitată de noi, șefa serviciului de presă al MAE, Ana Taban, ne-a explicat că decizia are la bază prevederile Planului de Acțiuni R. Moldova-UE din 2005 şi anume cooperarea cu UE în vederea sancțiunilor pentru diferite țări şi persoane:
„În general, este la discreția Chișinăului dacă se aliniază sau nu la aceste sancțiuni, dar din 2005 până în prezent Moldova s-a aliniat la cca 95% din sancțiunile UE”.
În rândul politicienilor, decizia însă pare să fi fost luată mai degrabă în sensul că Moldova nu se va alinia şi sancţiunilor împotriva demnitarilor ruşi, de vreme ce există înţelegerea la ce pericole s-ar expune Chişinăul cu o astfel de decizie. Liderii partidelor coaliţiei au ezitat astăzi să sonorizeze aceste pericole, dar din maniera cum au ripostat speculaţiilor opoziţiei comuniste, precum că sancţiunile ar viza tocmai demnitarii ruşi, s-a putut înţelege care ar fi abordarea guvernării: să ne îngrijim în primul rând de situaţia internă.
Se au în vedere atât acţiunile Tiraspolului – după anexarea Crimeii, acesta ar fi cerut, într-o manieră neformală, Dumei ruse să se gândească la o procedură juridică care ar permite, eventual, şi alipirea regiunii transnistrene la federaţia Rusă. La fel, rămân în picioare îngrijorările legate de referendumul din autonomia sudică, care, deşi declara ilegal de Chişinăul oficial, a arătat că predominante în aceste raioane masiv populate de etnici găgăuzi, ar fi dispoziţiile anti-europene şi pro-ruse.
Liberal-democraţii s-au declarat alarmaţi mai ales de viteza cu care Federaţia Rusă a anexat peninsula ucraineană. Aşa că au propus, iar colegii lor au acceptat să convoace deja vineri o rundă de audieri în subiectul respectiv.
Şeful grupului parlamentar liberal-democrat,Valeriu Streleţ, ne-a explicat ce vrea să afle Parlamentul în cadrul acestor audieri:
„Să auzim de la organele competente cum apreciază situaţia din punct de vedere a conjuncturii diplomatice geopolitice, şi din punctul de vedere al informaţiilor de care dispun serviciile de securitate, şi din punctul de vedere militar, acţiuni de provocare din partea aşa-ziselor autorităţi transnistrene.”
Audierile parlamentare vor fi cu uşile închise, din raţiuni de securitate, aşa cum au explicat majoritarii. Răspunzând la îngrijorările tot mai frecvent exprimate în mediul analiştilor legate de posibilitatea repetării în regiunea transnistreană a unui scenariu similar celui soldat cu anexarea Crimeii, mai mulţi deputaţi au făcut astăzi declaraţii din care ar rezulta că ar pune la îndoială că s-ar putea chiar ajunge la asta.
