Alegerile europarlamentare au mize concentrice pentru politicienii care participă la acet scrutin. Este vorba în primul rând despre o repetiție înaintea prezidențialelor de la finele anului, apoi despre punerea în valoare a merituoșilor și, nu în ultimul rând, de bătălia internă pentru fotoliile din Parlamentul European, care presupun remunerații importante.
Salariul net lunar de 6000 de euro, plus bugetul de peste 17.000 de euro, pe care europarlamentarii îl pot cheltui pentru expertize, cercetări și salariile asistenților, reprezintă o atracție pentru rudele și prietenii liderilor partidelor românești. Pe lista socialiștilor se află Daciana Sârbu, soția premierului român, iar pe cea a liberalilor, Adina Vălean, soția președintelui PNL. A lipsit foarte puțin ca Elena Băsescu, fiica președintelui să fie și ea pe listele noului partid prezidențial: PMP-Partidul Mișcarea Populară. Criticile din presă, care o acuzau de nepotism și de ineficiență după ultimii cinci ani petrecuți la Bruxelles, au determinat-o să facă un pas înapoi și să declare că nu va candida.
Mâine este ultima zi în care se mai pot depune candidaturi pentru scrutinul europarlamentar planificat pentru 25 mai. 736 de eurodeputați vor fi aleși în această primăvară în statele Uniunii Europene, dar sondajele arată că rata participării la vot ar putea fi mai scăzută decât în urmă cu cinci ani. La nivelul Uniunii Europene, bătălia se dă între stânga și dreapta, pentru controlul funcțiilor de putere de la Bruxelles.
Pentru românii activi ai manifestațiilor de stradă acesta ar putea fi un criteriu, chiar dacă la București nu au încredere nici în PSD, nici în PDL. Unii dintre ei vor merge la vot pentru că mizează pe socialiștii europeni, care ar putea găsi soluții economice viabile, în vreme ce electoratul dur al dreptei liberale, care-și dorește continuara liniei economice Merkel, este împărțit între noua formațiune prezidențială (PMP) și vechiul PDL. Conform sondajelor de opinie PNL nu va ieși foarte bine din această competiție, în care se află, deocamdată, pe locul trei după PSD și PDL.
O simulare făcută la finele lunii februarie scotea în evidență că triunghiul de stânga aflat la guvernare în România format din socialiști, progresiști și așa numiții conservatori ar urma să-și adjudece jumătate din cele 32 de locuri care-i revin Bucureștiului. Restul se vor împărți între PDL, PNL și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, plus tânărul partid Mișcarea Populară și eventual tot unul pentru fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, care conduce Forța Civică, dar care a anunțat că va lăsa locul liber după alegeri, fiindcă scopul său este să câștige prezidențialel.
Există și o mulțime de independenți. De pildă, actorul Mircea Diaconu, refuzat de colegii săi liberali, pentru că potrivit unei sentințe definitive, care l-a declarat incompatibil fiindcă a ocupat în același timp o funcție de managemnt, cea de director de teatru și cea de senator, și deci nu poate ocupa vreme de trei ani funcții publice. Fără ajutorul unui partid e aproape imposibil ca un independent să poată câștiga un loc de europarlamentar. Deocamdată pe actor îl susține Antena 3, iar la urne s-ar putea să-l ajute socialiștii, după cum a sugerat premierul Victor Ponta.
Evaluarea candidaturilor scoate în evidență două detalii importante: anul acesta nu vor mai fi aleși extremiști-naționaliști, spre deosebire de 2009, când două locuri au fost ocupate de antisemitul Corneliu Vadim Tudor și de homofobul Gigi Becali, aflat între timp la închisoare. În al doilea rând, merită observat că partidele și-au schimbat echipele, doar în proporții foarte mici. Aproape 70% din candidații români alfați pe locuri eligibile au mai fost europarlamentari și în mandatul 2009-2014, deși nu toți au avut activități care să justifice retrimiterea lor în legislativul european.
Selecția candidaților români pentru fotoliile de europarlamentari se face în general de sus în jos, chiar dacă unele partide au încercat să facă alegeri interne sau triere pe bază de dosare. În afara câtorva persoane extrem de active la Bruxelles, cum este fosta ministră a Justiției, Monica Macovei de la PDL, fosta șefă a Fundației Soros, liberala Renate Weber, socialistul Ioan Mircea Pașcu, fost ministru al Apărării, sau Marian Jean Marinescu de la PDL, ceilalți s-au bucurat de salariile mari, fără să facă prea multe în schimb.
