Conflictul transnistrean şi miza alegerilor din Ucraina

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Miza alegerilor prezidenţiale din Ucraina. Evoluţiile din regiune şi reglementarea conflictului transnistrean. Opinii ale locuitorilor din Tiraspol şi Chişinău, dar şi ale experţilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Şi… Comisarul european pentru extindere, Stefan Füle, este convins că Rusia nu va recurge la acțiuni de destabilizare a situației în Moldova și Georgia, înaintea semnării Acordurilor de Asociere cu Uniunea Europeană.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Pe 25 mai au avut loc alegeri prezidenţiale anticipate în Ucraina, iar în Republica Moldova au fost deschise două secţii de votare pentru moldoveni care au şi cetăţenia ucraineană, una la Ambasada ucraineană din Chişinău şi alta la Bălţi. Tot acolo au putut vota şi cetăţenii ucraineni din regiunea transnistreană.

Şeful administraţiei de la Tiraspol Evgheni Şevciuk nu va participa la conferinţa privind la reglementarea conflictului transnistrean ce urmează să aibă loc în Germania între 10 şi 12 iunie. Anunțul l-a făcut Şevciuk într-un interviu pentru postul de televiziune RTR-Moldova. Conferinţa de la Munchen este organizată de Misiunea OSCE în Moldova împreună cu Guvernul Germaniei. În cadrul vizitei la Chişinău şi Tiraspol, săptămâna trecută, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Radojko Bogojevic, a discutat posibilitatea participării la conferinţă a premierului moldovean Iurie Leancă, şi a liderului transnistrean Evgheni Şevciuk.

Comandantul trupelor NATO, generalul american de aviație Philip Breedlove a spus că Alianța Nord-Atlantică urmărește cu atenție ce se întâmplă în regiunea transnistreană. Vorbind la Bruxelles, generalul Breedlove a spus că scenariul evenimentelor din Crimeea pare să se repete în estul Ucrainei, iar „unele elemente (ale scenariului) se desfășoară în regiunea transnistreană a Moldovei”. Generalul american a adăugat că aceste asemănări sunt îngrijorătoare, că NATO le va urmări cu atenție. El a adăugat însă că este prea devreme să se spună că în regiunea transnistreană s-ar produce evenimente negative concrete.

Vicepreședintele american Joe Biden a dat asigurări de securitate României și a spus că Statele Unite sprijină împreună cu ea suveranitatea, integritatea și aspirațiile europene ale Republici Moldova. „Țările noastre sunt alături în sprijinul suveranității Moldovei, integrității teritoriale, dezvoltării democratice și aspirațiilor ei europene”, a spus vicepreședintele american aflat miercurea trecută la București. Joe Biden a încurajat conectarea Moldovei la sistemul românesc de gaze. „Extinzând rețeaua de conducte, România poate fi parte a soluției energetice pentru Moldova, o țară care depinde actualmente în mod covârșitor, aproape sută la sută, de energia rusească”. Vicepreședintele Statelor Unite a mai spus că țara sa sprijină întărirea securității energetice a întregii Europe și diversificarea surselor.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a declarat că sancţiunile impuse ţării sale de către Occident din cauza acţiunilor Moscovei în Ucraina vor avea până la sfârşit un efect de bumerang asupra lumii occidentale. Vorbind la un forum al oamenilor de afaceri de la Sankt Petersburg, Putin spus că prin acţiunile lor, Statele Unite şi Uniunea Europeană nu fac altceva decât să agraveze criza economică globală. În opinia liderului de la Kremlin, modelul unei lumi unipolare cu Statele Unite ca singura putere mondială a eşuat. Putin a criticat noile autorităţi de la Kiev pentru că nu își pot plăti datoria la gaze şi că Ucraina se foloseşte în mod abuziv de rolul său de ţară prin care tranzitează gazul rusesc către pieţele europene. După discurs, răspunzând unor întrebări, Putin a spus că va respecta dorinţa poporului ucrainean ce va fi exprimată la alegerile prezidențiale din 25 mai, dar şi-a exprimat marea îngrijorare că Ucraina ar putea adera la Alianţa Nord Atlantică.

***

Europa Liberă: Cu ce gânduri au mers ucrainenii din Moldova să voteze la alegerile prezidenţiale din 25 mai? Alla Ceapai a stat de vorbă cu câţiva dintre ei la secţia de votare de la Ambasada Ucrainei la Chişinău.
„Am votat ca să am conştiinţa împăcată. Cred că situaţia din Ucraina e de aşa natură, încât toată lumea trebuie să iasă acum şi facă alegerea, pentru că ceea ce se întâmplă în Ucraina nu trebuie să lase pe nimeni indiferent. Sigur că îmi doresc să fie pace, iar oamenii să găsească limbă comună. Ceea ce se întâmplă este îngrozitor. Nu se poate, indiferent ce opinii au, oamenii nu trebuie să moară pentru opiniile lor. Am trăit împreună până acum şi a existat înţelegere. Şi aici, în Moldova, tot a existat un conflict şi am reuşit cumva să-l depăşim. Îmi doresc foarte mult să se termine şi în Ucraina.”

„Vreau să-i dăm o şansă Ucrainei. Cred că a meritat. Şi cred că atâţia oameni care au fost ucişi pe Maidan şi în sud-estul Ucrainei nu au murit în zadar. De aceea cred că noi toţi trebuie să încercăm încă o dată să facem ceva. Să nu pierdem speranţa şi să ne dorim binele, nouă şi copiilor noştri. Să ne dăm o şansă nouă tuturor. Mi-e teamă să mă gândesc la ce ar putea urma, pentru vremurile sunt tulburi. Probabil, trebuie pur şi simplu să credem, să credem că totul va fi bine şi că Dumnezeu le va da înţelepciune conducătorilor noştri, indiferent cine vor fi, şi putere de voinţă să învingă toate neplăcerile provocate de duşmanii noştri externi, pentru că, totuşi, există oameni care nu vor ca ţara noastră să fie independentă.”

„În primul rând, să se instaureze pacea. Nici nu-mi vine a crede că în Ucraina se pot întâmpla asemenea lucruri. Fiul meu este la Kiev şi mă doare sufletul de atâta necaz. Pace – asta ne dorim. Şi aş mai vrea ca persoana pentru care am votat să privească nu numai spre Europa, dar să menţină şi legăturile cu Rusia. Totuşi, suntem slavi, suntem fraţi, indiferent de orice. Aş vrea să trăim în pace şi prietenie. Şi desigur, mi-aş dori să vină la putere oameni noi, iar cei care s-au discreditat să plece. Sunt îngrijorată de ultimele evenimente. Ar fi bine ca Kievul să găsească limbă comună cu regiunile din estul ţării, mi-aş dori foarte mult acest lucru şi întâi de toate ca, după alegeri, să înceapă negocierile şi, dacă nu va fi o federaţie, să le dea atunci mai multă autonomie locală. Şi să lase chestiunea limbii în pace, - nu înţeleg de ce le încurcă noilor autorităţi, - din această cauză au şi început noi violenţe, aşa cum a fost şi aici, în Moldova. Deşi suntem ucraineni, în 1992 tatăl copilului meu a murit, apărând Transnistria. Nu aş vrea să se repete acele evenimente, deşi deja există victime. Nora mea e din Odesa – şi acolo evenimente tragice. Suntem foarte îngrijoraţi şi am vrea foarte mult şi în primul rând pace în ţară”.

„Am votat pentru viitorul Ucrainei, pentru acel politician care sper că în aceste vremuri complicate va putea să propună cel puţin o soluţie juridică pentru a înlătura primejdia ce stă deasupra Ucrainei. Sunt împotriva radicalilor şi a şoimilor, şi cred că poporul Ucrainei mai speră că totul se poate hotărî prin dialog şi compromis.”

„Ajunge cât Ianukovici a fost preşedinte. Noi plăteam impozite în van. Poate acum oamenii vor avea de lucru. Nu sunt politician şi nu ştiu cum evoluează criza, dar eu sper că oamenii vor trăi mai bine – poate că vor mări un pic şi pensiile şi salariile bugetarilor. Dacă ţara e bogată şi oamenii trăiesc mai bine.”

„Am votat pentru o Ucraină liberă. Repede lucrurile nu se vor schimba, dar să dea Domnul să se schimbe. Aş vrea pur şi simplu să plece odată acest regim comunist, pe care l-am urât toată viaţa mea. Vreau pace. Eu sunt militar, de aceea doresc să fie pace.”

Europa Liberă: În ajun, corespondenţii Europei Libere i-au întrebat şi pe mai mulţi locuitori din Tiraspol dacă şi pentru ce şi-ar da votul în alegerile prezidenţiale din Ucraina?

„Eu sunt pentru pace prin negocieri şi voi vota cu cel susţine această poziţie. Eu mă rog pentru Ucraina, dar vreau ca aceste ţări să fie împreună.”

„Dacă azi continuă războiul la Sloviansk şi îl bombardează artileria, cum pot locuitorii acestui oraş să meargă la votare şi pe cine ei vor alege? Eu cred că ei nu vor vota. La fel şi locuitorii din Doneţk şi Luhansk, şi cu atât mai mult Crimeea. Iar alegerile… Acestea nu sunt alegeri, ci o parodie. Ei au nevoie de control administrativ şi vor să-l pună pe Stalinul lor în fruntea ţării. Nu contează cineva ca fi, Poroşenko sau alţii, dar va fi unul din acei vestici – „zapadenţi”, care a pornit acest balamuc. Poporul suferă din cauza lor şi eu cred că poporul n-o să-i voteze”.

„Data alegerilor n-a fost reuşit aleasă, dar să nu fie mai rău, asta-i important. Aceşti candidaţi la preşedinţie, ceea ce fac ei este, de fapt, ceva îngrozitor. Foarte mult ne facem griji, suntem alături de Odesa, ne temem să nu ajungă şi la noi, ne temem de „Sectorul de dreapta”.

„Alegerile lor se numesc: „alege-ţi fascistul tău”, asta-i tot ce pot să vă spun. Acolo n-ai pentru cine să votezi. Dacă va fi ales cineva din actuala conducere, pentru noi nu va fi mai bine.”

„Eu în genere nu ştiu pe cine să aleg, dar cu „banderovţi” eu nu vreau să votez. Nu, probabil n-o să merg. În genere, cred că Ucraina nu mai există şi nu va mai fi. Ne uităm la grozăviile de la televizor, stăm şi plângem. Suntem îngrijoraţi foarte mult de soarta acestui popor. Părinţii mei sunt ucraineni, şi eu, şi copiii suntem ucraineni. Este îngrozitor ce se face. Sunt adevăraţi fascişti. Nu-mi ajung cuvinte să-mi exprim compasiunea pentru srămanii oameni, cum trăiesc ei acolo. Actuala putere trebuie să plece, Turcinov şi restul. Poporul va alege, doar nu toţi sunt „banderovţi”.

„Aceste alegeri sunt ilegale şi inoportune. Pentru că actuala conducere din Ucraina nu este legitimă. Deci, aceste alegeri nu rezolvă absolut nimic. Ţara se îndreaptă spre război civil. Vom vederea, ce va fi în regiunile de sud-est. Mi-e teamă că treptat se va trezi şi Odesa, şi Nicolaev, pur şi simplu mai trebuie timp. Cum se zice, pe slav trebuie să-l stârneşti bine, ca să arate ce poate. Rusul rabdă, rabdă, dar apoi îşi ia ce-i al său.”

„Alegerile nu vor schimba cu nimic situaţia, pentru că se ştie deja că Poroşenko, cel care la noi nu este deloc respectat de oameni, va învinge şi va aduce Ucraina într-o criză şi mai profundă, inclusiv economică şi umanitară. Eu susţin republicile de la Doneţk şi Luhansk, pentru că ele exprimă voinţa şi dorinţa populaţiei, oamenii vor aşa să trăiască, şi comunitatea internaţională ar trebui să le accepte cererea, tot aşa cum şi în cazul republicii noastre. Lucrez la şcoală, am clasa a 9-a - până şi copiii aşa gândesc. Ei privesc crearea acestei noi republici, în mod analogic, ca pe Transnistria noastră.”

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol. Adesea în comunitatea de experţi la Chişinău se poate auzi părerea că nu Rusia, ci Ucraina ar fi de fapt actorul de care ar depinde în mod hotărâtor soluţionarea conflictului transnistrean. Ce spun însă experţii de la Tiraspol, dar şi de la Moscova, despre rolul Ucrainei, mai ales acum, în noul context din regiune. Relatarea transmisă de la Tiraspol de corespondentul Europei Libere Andrei Babiţki este rezumată de Lina Grâu:

Comunitatea de experți din Transnistria are o atitudine extrem de sceptică în ceea ce privește alegerile din Ucraina. În general, aici sunt împărtășite punctele de vedere pe care le promovează Moscova în raport cu actuala putere de la Kiev. În plus, Transnistria are propria ei experiență de confruntare cu Chișinăul, care poate fi ușor suprapusă peste evenimentele dramatice care se desfășoară în Ucraina.

În articolul „Novorossia, sau grebla veche”, publicată pe portalul Navigator, politologul Andrei Safonov analizează amănunțit criza ucraineană, semnalând analogii directe cu diferite faze ale conflictului dintre Chișinău și Tiraspol. Miza pe aplicarea forței, spune Andrei Safonov, este una perdantă din start, pentru că aceasta este de natură doar să facă contradicțiile existente total de nedepășit. Kievul de azi, la fel ca și autoritățile moldovene ale anilor 90, spune politologul, întârzie să propună o reglementare pașnică a situației.

Politologul Serghei Șirokov de asemenea nu crede prea mult în sensul pozitiv al alegerilor din Ucraina. El spune că refuzul Rusiei de a recunoaște legalitatea șefului statului ucrainean va slăbi foarte mult poziția noilor autorități de la Kiev.

„Desigur, spune expertul, Transnistria este interesată ca în țara vecină să fie o situație stabilă, pentru că există un număr mare de contacte bilaterale. Este vorba despre afaceri, comerț, locuri de muncă pentru un număr destul de mare de transnistreni, dar și posibilitatea de a face studii în universitățile ucrainene pentru tinerii din regiune. Cu cât mai repede în Ucraina va fi găsit un consens între forțele în conflict, cu atât mai bine va fi pentru Transnistria”. Însă, spune Serghei Șirokov, deocamdată pare să existe doar o perspectivă de agravare în continuare a crizei.

Politologul rus Serghei Markedonov este de părere că în acest moment nu este foarte clar nici măcar ce fel de atribuții va avea președintele care va fi ales în Ucraina:

Serghei Markedonov: „Semnificația alegerilor pentru soluționarea crizei din Ucraina nu este foarte mare. În primul rând, nu sunt clare atribuțiile președintelui care va fi ales. În baza cărei Constituții va fi ales? Sunt prea multe posibilități pentru interpretări de tot felul. În plus, dacă e să analizăm potențialul lui Piotr Poroșenko, care astăzi este văzut ca favorit al cursei, vom putea vedea că acesta are, indiscutabil, unele merite în zona afacerilor, dar ca politician el nu și-a prea demonstrat eficiența.

Sincer să fiu, nu mi se pare că alegerile în acest moment pot deveni un moment de turnură, dar faptul că pot agrava și mai mult problemele existente, inclusiv pot întări dubiile cu privire la legitimitatea puterii actuale mi se pare evident. Și asta, anume din cauza că există interpretări diferite ale Constituției, iar atribuțiile noului președinte sunt neclare.”

Ceea ce se întâmplă în Ucraina în mod sigur nu va avea un impact prea bun asupra Transnistriei, este de părere Serghei Markedonov. Participarea Kievului la procesul de pacificare aducea în trecut rezultate pozitive. Acum însă se poate afirma că în negocieri va urma o lungă perioadă de incertitudine:
Serghei Markedonov: „Moscova interpretează acțiunile Kievului pe direcția Transnistriei drept blocadă. În mod evident, termenul de „blocadă” este unul exagerat, însă este evidentă atitudinea Kievului față de Transnistria ca față de o enclavă pro-rusească periculoasă.

Care este problema aici? În procesul negocierilor pe problema transnistreană, spre deosebire de situația din Nagorno-Karabah, nu doar Rusia și Occidentul sunt implicați într-un fel în acest proces, dar mai este și încă o republică post-sovietică – există doi garanți ai reglementării: pe lângă Rusia acest statut al are și Ucraina. Acum, relațiile ruso-ucrainene sunt pe cât e posibil de proaste, cred ca la cel mai de jos nivel de după destrămarea Uniunii Sovietice. Și este greu de înțeles cum va putea funcționa formatul 5+2 în aceste circumstanțe. Moscova insistă pe menținerea formatului 5+2 – întrebarea este cât de eficient va fi acesta, având în vedere actuala relație dintre Kiev și Moscova.

Au fost vremuri când Kievul și Moscova ajungeau la poziții consensuale pe Transnistria și întrebarea este cum se poate face acest lucru acum. Mie mi se pare că Moscova acum, cel puțin până la alegerile parlamentare din Republica Moldova, nu va manifesta prea mult entuziasm în efortul de a găsi o soluție pentru regiunea transnistreană – va rămâne într-un fel de stare suspendată. De ce? Pentru că la alegerile în Parlamentul Republicii Moldova coaliția pro-europeană va concura cu comuniștii, cu euro-scepticii. Nu i-aș numi pro-ruși – nu ar fi adevărat și ar fi o exagerare foarte mare. Dar în orice caz aceștia au o anumită doză de euro-scepticism și, mai ales, sunt româno-sceptici, ceea ce este un aspect important în contextul moldovenesc. Și aici Moscova poate miza pe faptul că procesele de cooperare și integrare europeană vor fi cel puțin încetinite. Iată de ce nu se grăbește să joace situația de aici în acest moment.”

Europa Liberă: Opinia politologului de la Moscova, Serghei Markedonov, consemnată de corespondentul Europei Libere Andrei Babiţki.

***

Europa Liberă: Despre miza alegerilor prezidenţiale din Ucraina l-am întrebat şi pe analistul politic de la Chişinău, Igor Boţan.

Igor Boțan: „Miza alegerilor prezidențiale din Ucraina este una uriașă. În primul rând, urmează să aibă loc legitimarea puterii post-Ianukovici. După care noua putere trebuie să facă câteva lucruri foarte-foarte importante: să redimensioneze întreaga Constituție; să înlăture pericolul separatist și să încerce să reglementeze relațiile cu Federația Rusă. Toate aceste lucruri urmează să fie făcute pe fundalul necesității depășirii crizei economice și financiare din această țară. Deci, miza este uriașă și va fi nevoie de un consens național în Ucraina, la care trebuie să se adaoge consensul așa-zișilor oligarhi. Este, din punctul meu de vedere, o sarcină foarte-foarte dificil de atins.”

Europa Liberă: După aceste alegeri, situația ar putea să își revină la normal cât de curând sau credeți că va fi o perioadă ceva mai îndelungată?
Igor Boțan: „Eu cred că va fi nevoie de destul de mult timp pentru o soluționare a acestor probleme. Cel mai probabil, Federația Rusă nu va recunoaște legitimitatea acestor alegeri și va condiționa normalizarea relațiilor cu Ucraina, pentru început, recunoașterea noii puteri, în funcție de acceptul Ucrainei de a renunța la revendicarea soluționării problemei Crimeii. Va fi foarte dificil și, probabil, toate aceste probleme, luate per ansamblu, privite dintr-un unghi de vedere creează obstacole enorme pentru Ucraina și pentru noua putere care, eventual, va fi parțial realeasă la 25 mai.”

Europa Liberă: Cum credeți că ar putea să se răsfrângă evoluțiile din Ucraina asupra relației ei cu Moldova și, în particular, asupra soluționării conflictului transnistrean? Administrația de la Tiraspol adoptând deocamdată o poziție destul de neutră, dacă pot spune așa, sau cel puțin una foarte cuminte în raport cu ce se întâmplă în Ucraina.

Igor Boțan: „Părerea mea este că atât Ucraina, cât și Republica Moldova vor prefera ca problema transnistreană să rămână profund înghețată, până la clarificarea multor aspecte ale crizei ucrainene. Cred că Kievului nu-i convine acum să creeze noi probleme și să ofere Rusiei pretexte pentru a avea o poziție foarte dură față de Ucraina. Să nu uităm că pe agendă este anunțată o criză a gazelor, raporturile Ucrainei cu Federația Rusă care pot atinge și Republica Moldova, dar și Europa. Se prefigurează o atitudine cât de cât concertată, a Chișinăului, și Kievului, de a menține situația înghețată. Se vor desfășura negocieri, așa-zise negocieri în formatul „5+2”, dar nu se vor întreprinde acțiuni care să aibă impact asupra, nu mai vorbim de soluționarea problemei, dar să aibă impact negativ asupra comerțului Transnistriei. Acesta este punctul de vedere care acum pare că domină: înghețarea, menținerea înghețată a situației, până la clarificarea situației în Ucraina.”

Europa Liberă: Cererea Tiraspolului adresată Federației Ruse și comunității internaționale privind recunoașterea regiunii transnistrene a avut mai mult o miză propagandistică după anexarea Crimeii sau rămâne pe ordinea de zi a Kremlinului?
Igor Boțan: „Eu nu cred că a fost o mișcare pur propagandistică, această adresare a Transnistriei a avut loc într-un anumit context. Iar contextul la care mă refer ține de menționarea de către Putin a Novorosiei și a începutului așa-zisei mișcări separatiste în Donețk și Luhansk, care trebuia să cuprindă tot sud-estul Ucrainei, lucru care nu s-a întâmplat, să sperăm că nu se întâmplă. De aceea adresarea transnistrenilor sau conducătorilor Transnistriei față de Federația Rusă rămâne suspendată, adică fără posibilitatea de a fi acum examinată de Federația Rusă. Sigur că au luat act de ea, sigur că aceste adresări au impact asupra relațiilor Chișinăului cu Tiraspolul, nu poate fi vorba despre măsuri de încredere care este principala strategie pe care o folosesc în negocierile „5+2”. Ce fel de măsuri de încredere, dacă unul din parteneri îi cere garantului și unuia dintre moderatori să recunoască independența? De aceea, cea mai bună soluție, așa cum spuneam, este menținerea situației în îngheț. Cred că Chișinăul este interesat și din alte considerente de menținerea înghețului: problema transnistreană, înainte de alegeri, e puțin probabil ca oarecare dezgheț sau vreo complicare a situației în Transnistria să aibă impact pozitiv asupra atmosferei de la Chișinău.”

Europa Liberă: Aceasta ar fi în interesul Chișinăului, dar ce ar urmări acum Tiraspolul, în noul context?

Igor Boțan: „Tiraspolul deocamdată urmărește ceea ce a urmărit dintotdeauna: posibilitatea să își consolideze relațiile comerciale, să scape de regimul care există la vamă, lucruri care, probabil, nu se vor întâmpla acum și, ca de obicei, să aibă suportul garantat din partea Federației Ruse: financiar, militar, de ceea ce numesc ei securitate. În același timp, vedem că Tiraspolul recurge în continuare la tot felul de provocări, în raport cu fermierii moldoveni, în raport cu școlile, cele câteva școli cu predare în limba română. Deci ei mențin temperatura acestui conflict la un anumit nivel pentru a avea subiecte și pretexte pentru a se lamenta către Moscova să fie susținută. Sunt lucruri care acum transpar de o manieră pe care noi toți o cunoaștem. Nu cred că se gândesc la ceva ieșit din comun, nou.”

Europa Liberă: Comisarul european pentru Extindere, Štefan Füle, declara recent că nu se așteaptă ca Federația Rusă să pună piedici Moldovei acum, înaintea semnării Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Igor Boțan: „Părerea mea este că sunt niște doleanțe ale domnului Füle. Cu certitudine, ne-am convins și în cazul Armeniei, și în cazul Ucrainei, dar și în cazul Republicii Moldova că Federația Rusă are o strategie de discreditare a Parteneriatului Estic și nu are interesul să existe măcar câteva, să zicem, istorii de succes. De aceea, eu cred că mai degrabă sunt doleanțe ale comisarului european, iar Federația Rusă deja prin mesagerii pe care îi are a transmis mesaje cât se poate de clare Republicii Moldova că îi va îngreuna raporturile comerciale cu Federația Rusă și pătrunderea pe piața Federației Ruse, ca să o descurajeze. Deci, am văzut cu toții, mesajele sunt cât se poate de clare. Embargourile existente au substrat politic, iar scopul este descurajarea Republicii Moldova, renunțarea la asocierea cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Opinia analistului politic de la Chişinău, Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT.

***
Europa Liberă: Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, și-a exprimat temerea că Moldova și Georgia vor deveni țintele „presiunilor” rusești pe măsură ce se apropie data semnării acordurilor de asociere la Uniunea Europeană. Rasmussen a amintit presiunile rusești asupra Ucrainei înaintea summitului de la Vilnius din noiembrie trecut, la care Kievul urma să semneze acordul de asociere, și a adăugat: „Estimarea mea este că vom vedea evoluții similare acum când Moldova și Georgia finalizează acorduri similare cu Uniunea Europeană”, a spus șeful NATO. Guvernele moldovean și georgian ar urma să semneze acordurile de asociere la 27 iunie, la Bruxelles.

O altă opinie a exprimat însă, tot zilele trecute, comisarul european pentru extindere, Ștefan Fule. Eurocomisarul a spus că nu se așteaptă la acțiuni de destabilizare a situației în Moldova și Georgia din partea Rusiei în ajunul semnării Acordurilor de Asociere, și asta pentru că măsurile unilaterale ale Moscovei pot duce, în opinia sa, la un singur efect – la izolarea Rusiei. „Țările membre au dat de înțeles clar că dacă escaladarea va continuă, vor urma și alte măsuri din partea Uniunii Europene”, a mai spus Ștefan Fule, la o întâlnire avută la Bruxelles cu jurnalişti din Moldova şi Georgia. Totodată, el a ţinut să asigure că Acordul de Asociere nu lezează cu nimic suveranitatea statelor care îl semnează. La întâlnirea cu eurocomisarul Ştefan Fule a participat şi colega noastră, Lina Grâu:

„Nu avem niciun motiv să ne îndoim de decizia partenerilor noștri – a guvernelor de la Chișinău și Tbilisi – de a semna Acordurile de Asociere cu UE și în acest context ne așteptăm că Rusia își va spune deschis îngrijorările pentru a le putea discuta împreună. Vreau să asigur Rusia că Acordurile de Asociere pe care UE le semnează cu Republica Moldova și Georgia nu sunt în niciun fel împotriva Moscovei, și asta, pentru că nu dorim să apară noi linii de divizare în Europa, ci din contra, vrem să creăm un spațiu economic comun”, a declarat comisarul european pentru extindere, Ștefan Fule, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști din Republica Moldova și Georgia.

Întrebat cum vede evoluând situația din regiunea transnistreană, odată cu semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE, comisarul european și-a exprimat speranța că administrația regiunii transnistrene va analiza cu luciditate oferta Uniunii Europene.
Stefan Fule: „Priviți Transnistria astăzi – există formatul 5+2 care a fost revigorat ceva timp în urmă prin participarea Uniunii Europene. Încercăm să jucăm un rol mai activ și sperăm în continuare că este modalitatea cea mai bună de a soluționa numeroasele probleme care există.

Dar haideți că privim către Transnistria din alt unghi – deja astăzi Transnistria se bucură de Preferințele comerciale autonome. Agenții economici transnistreni, companiile și oamenii de acolo beneficiază de un comerț aproape nerestricționat cu UE. Acordul de Asociere va oferi oportunități și mai mari în acest sens. Același lucru se poate spune despre liberalizarea regimului de vize. Aceste lucruri nu au fost gândite de UE ca linii de divizare, ci au fost puse pe rol ca o ofertă pentru toți locuitorii Republicii Moldova, și asta, pentru că recunoaștem plenar integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Deci sperăm foarte mult că transnistrenii, ei înșiși, vor fi în stare să vadă ce noi oportunități le oferă relația de mai departe cu UE și că prin această relație ei nu vor fi prejudiciați cu nimic.

De altfel, sunt oameni care nu înțeleg că Acordul de Asociere nu afectează cu nimic suveranitatea și puterea de decizie a țărilor care îl semnează. Și asta, pentru că consolidează dezvoltarea socială și economică, face mai puternic statul de drept și aduce mai multă prosperitate. Și din acest punct de vedere, Acordul de Asociere, din contra, fortifică suveranitatea statelor.

În cazul Uniunii Vamale (dominate de Rusia n.r.), din contra, este un cadru unde politicile de comerț extern, suveranitatea în a formula și exercita politicile în acest domeniu sunt transferate la Moscova, către Comisia eurasiatică. Deci, este exact opusul la ce oferă Uniunea Europeană.”

Un alt oficial de la Bruxelles, Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a coordonatoarei politicii externe europene Catherine Ashton, a declarat că semnarea Acordului de Asociere va deschide un nou capitol în relațiile cu UE, iar Republica Moldova va primi acces la cea mai mare piață. În paralel cu implementarea acestui acord trebuie să se lucreze și la soluționarea problemei transnistrene, spune oficialul de la Bruxelles.

Maja Kocijancic: „Problema transnistreană este una care trebuie soluționată și cred că toată lumea este de acord cu asta. Se fac eforturi pentru a găsi soluții și aceste eforturi sunt activ susținute de UE.

Uniunea Europeană susține activ integritatea teritorială a Republicii Moldova și depunem efort pentru a găsi soluții pentru această chestiune. Considerăm că din acordurile pe care le propunem toată lumea ar avea de câștigat și vom continua să susținem eforturile pentru a găsi cu adevărat o soluție care va fi acceptabilă pentru toată lumea.

Cred că este foarte important faptul că Acordul de Asociere va fi semnat, va fi un pas înainte deosebit de important. Va necesita, bineînțeles, eforturi pentru a fi implementat complet, dar va aduce și mari câştiguri. Și, în paralel cu acest proces, cred că sunt vizibile eforturile de a soluționa probleme pe care Moldova trebuie să le rezolve în orice caz. Chestiunea transnistreană este una dintre aceste probleme. Și susținem dorința de a vedea soluționată această problemă într-o formulă cu adevărat avantajoasă.

Deci, aș spune că facem un important pas înainte cu Acordul de Asociere, dar nu uităm chestiunea transnistreană și de nevoia de soluționare a acesteia.”

Europa Liberă: Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a coordonatoarei politicii externe europene Catherine Ashton, într-o declaraţie consemnată de Lina Grâu.

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.