Nikolai Buceațki: Transnistria a stabilit un record rușinos

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Necazurile ţăranilor de la Cocieri: „Autorităţile transnistrene ne împiedică să ajungem la terenuri, nu ne permit să le prelucrăm.”

Cum se trăieşte într-o localitate disputată între Chişinău şi Tiraspol? „De facto noi suntem pe teritoriul controlat de Transnistria, dar majoritatea oamenilor, cetățeni ai Moldovei, așteaptă să fim o țară unificată, toți s-au săturat de această situație.”

Şi… fenomenul torturii în regiunea transnistreană. Un interviu cu apărătorul drepturilor omului Nikolai Buceaţki.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute.

***

Mediatorul principal al negocierilor în chestiunea transnistreană a lăudat „atitudinea constructivă” a părților și garanților, anunțând că o nouă rundă de consultări va avea loc luna viitoare. Remarcile sunt cuprinse într-un comunicat dat de ambasadorul Radojko Bogojevic, reprezentantul special al președintelui elvețian în exercițiu al OSCE, după consultările în format 5+2 avute joi şi vineri la Viena. În comunicat se remarcă participarea Ucrainei la discuții pentru prima oară în acest an și faptul că Rusia va prelua inițiativa la demontarea funicularului de la Râbnița-Rezina. Părţile însă nu au ajuns nici de această dată la un consens în privinţa accesului liber al fermierilor moldoveni la terenurile lor aflate sub control transnistrean. Bogojevic a spus că următoarea rundă de discuții va avea loc tot la Viena în 17-18 iulie. Dar agenția rusă Itar-Tass o citează pe șefa delegației transnistrene, Nina Ștanski, spunând că data încă nu este sigură.
Casa Albă a cerut Congresului american un miliard de dolari pentru o campanie de întărire a capacității defensive a aliaților europeni din NATO, dar și a unor foste republici sovietice, inclusiv Moldova. Potrivit unui comunicat de presă dat de Casa Albă în Polonia, unde președintele Barack Obama s-a afşat în vizită, „Inițiativa de Reasigurare Europeană” va finanța rotații suplimentare de trupe, nave și avioane de luptă americane în noii membri NATO din centrul și estul Europei, dar va întări și capacitatea de apărare a țărilor ne-membre în NATO: Moldova, Georgia și Ucraina. AFP scrie că dacă va fi aprobată de Congres inițiativa președintelui Obama va fi cel mai concret efort de a asigura aliații europeni ai Statelor Unite de angajamentul american pentru securitate lor, pe fondul tensiunilor din relația occidentului cu Rusia din cauza crizei ucrainene.

NATO ar putea deschide, la solicitarea autoritatilor de la Chisinău, o reprezentanță permanentă in Republica Moldova, de genul celor care exista in Georgia si Ucraina, sau sa-si trimita cel putin un ambasador in Moldova, dupa exemplul UE. Anuntul a fost facut luni la sediul NATO de la Bruxelles de catre Ambasadorul Republicii Moldova la NATO, Mihai Gribincea. Raspunzand intrebării corespondentului Europei Libere de la Chisinau, Gribincea a calificat drept „irealiste" orice discutii despre o eventuala aderare a Republicii Moldova la NATO intr-un moment in care sustinerea populara a acestei optiuni este foarte joasa, Moldova continua sa fie un stat neutru si are pe teritoriul sau o armata straina.

Liderii Rusiei și Ucrainei au avut o scurtă întâlnire pentru prima dată după ce Moscova a anexat Crimeea. Vladimir Putin și Petro Poroșenko au discutat vineri 15 minute în Franța, pe marginea ceremoniei aniversării debarcării din Normandia. Biroul de presă al preşedintelui francez a spus că liderii Rusiei și Ucrainei și-au dat mâna și au căzut de acord ca în câteva zile să fie inițiate discuții amănunțite pentru un armistițiu în estul Ucrainei. Au fost discutate de asemenea recunoașterea de către Moscova a alegerii lui Poroșenko și relațiile economice bilaterale.

Noul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, a depus jurământul la o ceremonie în Parlamentul țării, la Kiev. Îndată după aceea a spus celor prezenți că Ucraina are nevoie de pace, securitate și unitate. Poroșenko a mai spus că va vizita curând estul țării, va discuta descentralizarea puterii și revendicările locale privind statutul limbii ruse. El s-a declarat gata să accepte organizarea de alegeri locale noi în Donbas. Poroșenko a cerut insurgenților să depună armele, a oferit amnistie celor care nu au recurs la violență și a promis că va asigura mercenarilor un coridor sigur prin care să părăsească țara. Poroșenko a condamnat anexarea Crimeii de către Rusia, spunând că regiunea a fost, este și va rămâne a Ucrainei. Republica Moldova a fost reprezentată la ceremonia de la Kiev de președintele Nicolae Timofti. În sală s-au aflat de asemenea printre alții vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, președintele din Belarus, Aliaxander Lukașenka, și însărcinatul de afaceri rus la Kiev.

***

Europa Liberă: De la începutul anului, administraţia transnistreană nu le mai permite fermierilor moldoveni să-şi lucreze pământurile aflate după şoseaua Râbniţa-Tiraspol. Administraţia transnistreană refuză să le recunoască dreptul la proprietate şi cere fermierilor să-şi ia în arendă propriile lor terenuri, dacă vor să aibă acces la ele. Valentina Ursu a fost la Cocieri, unde a stat de vorbă cu inginerul de cadastru, Fadei Basiul, şi cu unii din agricultorii locului:
Vasile Nirca: „Miliţia transnistreană până unde stă? Până aici.”

Europa Liberă: Împreună cu câţiva săteni de aici, de la Cocieri, încercăm să ajungem la pământurile la care nu au acces. Cine vă împiedică?

Fadei Basiul: „Autorităţile transnistrene ne împiedică să ajungem la terenuri, nu ne permit să le prelucrăm.”

Europa Liberă: Fadei Basiul este inginerul cadastru în cadrul primăriei comunei Cocieri. Dumnealui ne însoţeşte şi ne vorbeşte despre soarta pământurilor de dincoace de traseul Dubăsari-Râbniţa.

Fadei Basiul: „Până la ziua de azi nu se vede şansa de a stânge roada. Cine o va strânge, este sub semnul de întrebare.”

Europa Liberă: Aici aveţi harta care arată că pământul este al Cocierilor.

Fadei Basiul: „Este harta care arată unde este amplasat pământul cotaşilor, după culoare se vede care e pământul cotaşilor sau al liderilor. Împreună cu gospodăriile ţărăneşti, avem 14 lideri care prelucrează terenurile după traseul Râbniţa-Tiraspol.”

Europa Liberă: Câte hectare?

Fadei Basiul: „1605 hectare.”

Europa Liberă: Aceste o mie şi ceva de hectare sunt lăsate?

Fadei Basiul: „Peste 700 de hectare sunt semănate, 700 de hectare sunt prelucrate, dar nu sunt semănate.

Mai avem şi pământuri lăsate în paragină, 141 de hectare care nu sunt prelucrate, fostele livezi, unde a început defrişarea, dar în timpul de faţă nu avem acces liber şi nu putem continua lucrul.”
Europa Liberă: Am ajuns dincoace de traseul Dubăsari-Râbniţa. Îl rog să intervină în discuţie şi pe cotaşul Vasile Lercă de la Cocieri.

Vasile Nirca: „Grâul acesta nu-l vom strânge noi, cei din partea dreaptă a Nistrului, dar cei din partea transnistreană.”

Europa Liberă: Ce suprafaţă este aici?

Fadei Basiul: „76 de hectare.”

Vasile Nircă: „În partea dreaptă a traseului, am şi eu cotă de pământ, am dat-o liderului Petru Lerca, dar nu am nicio speranţă că el va putea să ne dea ceva pentru cotă, fiindcă el nu va avea de unde, nu va avea posibilitate. Şi oameni din sat tare vor fi necăjiţi. Mai pe scurt, foamea vine încetişor spre noi…”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi dumneavoastră că pământurile au ajuns să fie politică?

Vasile Nirca: „Aceasta nu depinde de noi. Depinde de cei de sus. Dacă politicienii se vor împăca, atunci şi noi vom putea în linişte să prelucrăm pământurile. Am ajuns după traseul Râbniţa-Tiraspol şi iată în jurul nostru cresc numai buruieni. Imaginaţi-vă ce va fi la toamnă. Nu ştiu dacă sunt şerpi, dar balauri sigur că aici sunt. Din pricina că nu avem acces pentru a le prelucra. Tehnica din Molovata, Cocieri a fost arestată de foarte multe ori. În ultimul timp ne ameninţă că dacă încă o dată va fi arestată, nu o mai vedem. De aceea niciun lider nu vrea să rişte să rămână fără tehnica personală, care costă bani grei.”

Europa Liberă: Ce scop se urmăreşte din partea administraţiei de la Tiraspol, dacă nu vă permite să ajungeţi să prelucraţi aceste terenuri?

Vasile Nirca: „Scopul este unul – ca oamenii să fie distruşi psihologic şi să treacă sub jurisdicţia Transnistriei.”

Europa Liberă: Şi atunci oamenii cedează?
Vasile Nirca: „Oamenii, dacă trec de partea Transnistriei şi îşi fac paşapoarte transnistrene, vor avea acces la pământurile lor.”

Europa Liberă: Acceptă lumea?

Vasile Nirca: „Deocamdată nu, dar spre aceea mergem. Dacă cei de la Chişinău ne vor ajuta, să fim despăgubiţi pentru pierderile noastre, noi nu vom ceda... Dacă nu ai ajutor, nu ai nimic.”

Europa Liberă: În ce ar consta acest ajutor pe care trebuie să îl ofere guvernarea de la Chişinău?

Vasile Nirca: „Pentru cotă, aproximativ, ni se dădeau câte 500 de kilograme de grâu, 500 kilograme de porumb, motorină.”

Europa Liberă: Şi dacă vă oferă statul Republica Moldova porumb, grâu, floarea-soarelui, dar dumneavoastră nu aveţi acces la pământ...

Vasile Nirca: „Rămânem în continuare sub jurisdicţia Chişinăului, nu vom trece sub cea a transnistreană.”

Fadei Basiul: „Trebuie ca cei de la Chişinău şi Tiraspol să se aşeze la o masa rotundă şi să găsească limbă comună.”

Europa Liberă: Am înţeles de la domnul vicepremier Carpov că se negociază cu doamna Ştanski şi problema pământurilor.

Fadei Basiul: „Tratative se duc, dar nu se vede niciun rezultat bun.”

Europa Liberă: Se vorbeşte mult despre destinul acestor suprafeţe, dar deocamdată mulţi dau din umeri şi rămân neputincioşi în faţa unei probleme destul de durute pentru oamenii din sat.
Fadei Basiul: „Da. Eu, când mă uit la pământurile acestea, încep să plâng de jale. Este o prostie tare mare că ne batem joc de pământul nostru sfânt. În loc să crească pâine, buruieni îl îneacă...”

Vasile Nirca: „Uitaţi-vă ce drumuri avem.”

Fadei Basiul: „Să te ferească Dumnezeu, nu poţi merge pe timp de vară, dar pe timp de iarnă nici nu ai ce zice. Înconjurăm traseul pe la Dubăsari. Înainte drumul era drum, puteai să mergi şi pe timp de iarnă.”

Europa Liberă: Această înseamnă că sunteţi nostalgic după Uniunea Sovietică?

Fadei Basiul: „Nu. Eu sunt pentru a face ordine la noi în ţară.”

Europa Liberă: Cine poate face ordine?

Fadei Basiul: „Cei de la guvernare trebuie să se înţeleagă între ei, să se aşeze la masa rotundă, să cedeze unul altuia, să găsească limbă comună.”

Europa Liberă: Ce trebuie de cedat, domnule Basiul?

Fadei Basiul: „Eu nu mă implic în politică, dar ar fi bine ca la tratative să participe şi câte un om de rând. Să întrebe oamenii unde vor, cum vor. Trebuie de organizat referendum în cadrul căruia cetăţenii să se exprime încotro vor să meargă.”

Europa Liberă: Şi unde trebuie să meargă Moldova?

Fadei Basiul: „Moldova trebuie să meargă încolo unde va zice majoritatea populaţiei. Moldova trebuie să fie ca un pod, să găsim o limbă comună şi cu unii, şi cu alţii. Să se unească Uniunea Europeană cu Uniunea Vamală, să fie ca un pod.”
Europa Liberă: Credeţi că este posibil ca cele două uniuni să unească?

Fadei Basiul: „Trebuie să găsim limbă comună cu ambele uniuni.”

Vasile Nirca: „Eu tot cred că ar fi bine să colaboreze Uniunea Europeană cu Uniunea Euroasiatică, iar Moldova să fie un pod între ele.”

Europa Liberă: Şi cum să colaboreze?

Vasile Nirca: „Piaţa de desfacere, cum nu am vrea, cum nu ne-am învârti, dar noi ne orientăm spre Rusia. Nu avem ce exporta în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Poate trebuie pusă întrebarea ca să fie produsă marfă de calitate şi în Moldova, pentru a avea acces şi pe piaţa estică, şi pe piaţa vestică?

Vasile Nirca: „Sunt de acord cu dumneavoastră, dar această problemă nu se rezolvă în 2-3 ani. Avem nevoie de mai mulţi ani ca să ajungem ca marfa noastră să fie de o calitate înaltă. Când vom avea marfă de calitate înaltă, atunci vom putea concura cu toate ţările. Dacă marfa noastră nu este căutată, ce să exportăm noi în Uniunea Europeană, dacă ea nu este cumpărată acolo? Vom exporta în Uniunea Europeană, dar peste 2-3 luni vom fi nevoiţi să aducem marfa înapoi, fiindcă nu a fost vândută. Dacă vom produce marfă de calitate, dacă va fi solicitată, noi suntem de acord să colaborăm şi cu Uniunea Europeană, şi cu Africa, şi cu toţi.”

Fadei Basiul: „Noi suntem o ţară mică şi trebuie să găsim limbă comună cu toate ţările. Toate războaiele să înceteze, la urma urmei, se aşează la masa rotundă şi găsesc o limbă comună.”

Europa Liberă: Dar cine primul aplică forţa armei?

Fadei Basiul: „Eu în politică nu mă implic, dar trebuie să găsească limbă comună.”
Vasile Nirca: „Uneori cuvântul este mai rău decât arma.”

Fadei Basiul: „Noi suntem de la ţară, nu ne implicăm în politică. Stăm la o masă la o nuntă, la o cumătrie, dar politica e politică, să lăsăm politica la o parte. Pentru aceasta avem parlamentari şi ei trebuie să se ocupe de politică, să rezolve problemele care sunt în ţară. Cu vecinii trebuie să trăim bine.”

Europa Liberă: Care sunt vecinii?

Fadei Basiul: „Și Ucraina, România, Rusia. Cu toate trebuie să găsim limbă comună, inclusiv cu Uniunea Europeană, cu Uniunea Vamală. Nu-i aceasta important: / Eşti tu rus sau moldovean, / Ori tătar ucrainean. / Important oameni să fim / Şi în pace să trăim, / Să nu ştim noi de nevoi, / Mai ales noi de război.

***

Alături de satul Cocieri se află Corjova – localitate care este mai curând o suburbie a oraşului Dubăsari. De fapt, aşa şi este considerată de autorităţile transnistrene, care o controlează de facto, dar care de jure însă se află sub jurisdicţia Republicii Moldova. Cum se manifestă dualitatea puterii la Corjova? L-a întrebat Valentina Ursu pe primarul Sergiu Oprea.
Sergiu Oprea: „De facto noi suntem pe teritoriul controlat de Transnistria, dar majoritatea oamenilor, cetățeni ai Moldovei, așteaptă să fim o țară unificată, toți s-au săturat de această situație.

Pe de o parte, e bine că e mai ieftin gazul, pensiile sunt mai mari, dar pe de altă parte, e Transnistria, deja de atâția ani… Și oamenii s-au săturat că nu e nimic stabil, nu e nicio lege pe care să te poți baza. Iată, niciun certificat din Transnistria nu e valabil în vreuna din țări, chiar și în Rusia, când se duc oamenii, vin și iau certificat de la noi de la primărie.”

Europa Liberă: Aceste idei că pensia e mai mare acolo, că serviciile comunale se achită la tarife mai mici ademenesc lumea. Și lumea, dacă e săracă, merge acolo unde i se oferă mai multe oportunități.


Sergiu Oprea: „Merge acel care e în nevoie, dar acel care lucrează cât de puțin și vrea viitor, totdeauna se duce unde este legitim. Iată, și la Cocieri, și la Coșnița, Doroțcaia, sunt mulți oameni care au trecut cu pensia la Dubăsari. Dacă omul a lucrat 30-40 de ani și a ajuns să primească o pensie de 700 de lei, iar la transnistreni primește peste 1000 și el nu mai are sănătate să mai lucreze, vrea astăzi să trăiască, să mănânce, să achite facturile.

Numai din cauza aceasta trece dincolo, nu de aceea că nu vrea să fie într-o țară stabilă, dar nu are alte posibilități de trai. Și doar din cauza aceasta se duce și se înregistrează în stânga Nistrului, ca să primească pensia, nu pentru că nu ar fi patriot, cetățean bun sau că nu îi place țara lui…

În fiece zi, când ies în sat, chiar și rușii întreabă când vom fi o țară unificată. Cunosc foarte mulți ruși care lucrează la piață și întreabă și ei: „Când va fi Moldova unică, ca noi să avem o perspectivă înainte, unde să mergem? Că aici au trecut peste 20 de ani, se duce unul, vine altul la putere, este pus de la Moscova, dar nu există stabilitate, nici perspectivă în Transnistria”. Așa că toți așteaptă… Cândva tot trebuie să fie Moldova unificată.”

Europa Liberă: Pentru cetățeanul din Corjova a fost o problemă și exercitarea dreptului la vot. S-au făcut secții de votare în Cocieri și nu aici, la Corjova, unde sunteți dumneavoastră. Pentru alegerile parlamentare din această toamnă pericolul se menține?
Sergiu Oprea: „Ideea mea ar fi circumscripțiile electorale să fie la Cocieri pentru ca oamenii să poată vota. Prin 2007, 2009, secții de vot erau deschise la Corjova, intenționat, să existe incidente ca să nu poată omul vota. Trebuie să fie secții la care omul să poată vota și să știe că deplasarea va fi liberă, eu cred că e mai bine acestea să fie deschise la Cocieri.

Oamenii înțeleg că din cauza miliției, posturilor de control din Transnistria nu pot merge să voteze unde vor, de aceea eu zic că, pentru a evita problemele, este mai bine să fie deschise secțiile de vot la Cocieri, iar oamenii cu transportul propriu, cu microbuzele vor merge la alegeri.”

Europa Liberă: Lumea are încredere în clasa politică, în politicieni?

Sergiu Oprea: „Cum să nu aibă? Fiecare are și în clasa politică, și în ceea ce se face la guvernare. Democrația trebuie să fie democrație, trebuie să avem răbdare să vedem la ce nivel vom ajunge, nu toate lucrurile se schimbă într-o zi. Ar fi bine să fie mai puține greșeli...”

Europa Liberă: Care sunt cele mai mari greșeli care se fac astăzi în țară de către guvernanți?

Sergiu Oprea: „Trebuie să fie cu toții egali: un lucrător de pe câmp și un ministru. Când va veni timpul un ministru și un deputat din parlament să fie tras la răspundere, atunci populația va avea încredere în guvernați și își va iubi mai mult țara și respecta organele de drept. La noi toți trebuie să fie la un nivel: Procuratura, judecata, pentru ca omul să fie ascultat, inclusiv cu o plângere. În ziua de azi însă mulți dau mită și nu mai au încredere în structurile statului nostru. Când omul bate la ușă, se plânge și nu îl ascultă nimeni, cum poate crede în țară, în conducere?”

Europa Liberă: Domnule primar, administrația locală de la Corjova poate soluționa problemele sătenilor? Și ce probleme ar fi prioritare astăzi pe agenda dumneavoastră?
Sergiu Oprea: „Problemele sunt multe, locurile de muncă, spre exemplu. Și eu am doi studenți care fac studii prin contract și plătesc 25 de mii de lei pe an, în timp ce am un salariu de 4 000 lei și salariul meu e un pic mai mare. Dar ce să facă omul cu salariul de 1000 de lei, cu ce să le asigure copiilor studii?!”

Europa Liberă: Dar locuri de muncă la Corjova unde pot fi create?

Sergiu Oprea: „În Corjova din partea Moldovei nu pot fi create că e Transnistria, de facto. Dar se pot crea locuri de muncă și la Cocieri, să fie deschise întreprinderi și oamenii noștri să lucreze acolo.

Coșnița și Doroțcaia, deși se consideră în partea stângă a Nistrului, în jumătate de oră sunt la Chișinău locuitorii, jumătate de sat lucrează. Ei nu au așa probleme. Și când vin investiții se duc în partea stânga a Nistrului, la Coșnița, Doroțcaia. Stați un pic, cea mai mare problemă sunt aceste trei sate: Cocieri, Molovata și Corjova.

Îngheață Nistrul iarna, noi nu avem nici trecere, paromul nu lucrează, pe aici nu puteam transporta nimic. S-au întâmplat cazuri că nu erau medicamente la farmacie. Și iarna cu sania aduceam medicamente ca să nu rămână satul fără de acestea.

Conducerea țării trebuie să acorde mai multă atenție acestor trei sate: Cocieri, Molovata și Corjova, oamenii de aici se confruntă cu cele mai mari probleme, fiind cetățeni ai Moldovei, pe teritoriul Transnistriei și nu îi apără nimeni! Nici poliția nu îi poate apăra că sunt îmbrăcați în civil.

Nici măcar recensământul nu l-am putut desfășura. Ca să mergi la Chișinău, dimineața trebuie să treci de două ori vama, să stai în rând, să completezi cărticica de migrație și așa în fiecare zi, omul deja s-a obișnuit. Unora li se pare că e așa o tragedie că la posturi stau cu automatele, iar oamenii deja gândesc că așa e viața, cum a fost așa și continuă. Dar toți așteaptă schimbări, să avem o țară frumoasă, bogată, în care să se aplice legea pentru fiecare persoană, indiferent de funcția ocupată...”

Europa Liberă: Se discută încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul, cu Uniunea Europeană, Uniunea Vamală?

Sergiu Oprea: „Omul, care muncește și nu știe cu ce să își hrănească copiii și cu ce să își întrețină familia, nici nu are timp să se gândească.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră, ca primar, ce ziceți?
Sergiu Oprea: „Eu zis că oricât s-a străduit Rusia să ajungă la un nivel de trai mai bun, acesta nu se vede. Însă sunt țările Uniunii Europene în care se vede cum se trăiește. Trebuie să ajungem mai repede la nivelul de integrare europeană, nu la Uniunea Vamală, că acolo sunt numai cuvinte, nu se vede nimic făcut.

Ei au un plan, perspective, dar poate că nici în 70 de ani nu vor ajunge să le vadă realizate. Noi, practic, vedem cum trăiesc țările din Europa și ce pensii au, de 2000-3000 de euro, iar noi avem câte 30-40 de dolari. Dacă vom fi cu Uniunea Europeană, eu cred că peste vreo 10-15 ani vom vedea schimbări, măcar pentru copiii noștri care vor să trăiască liber și frumos. Așa că ne orientăm spre Uniunea Europeană, altfel nici nu poate fi.”

Europa Liberă: Corjova credeți că ar putea să fie sub jurisdicția Republicii Moldova în cât timp?

Sergiu Oprea: „Nu știe nimeni, sper cât mai repede, să fie bine. Dar în cât timp depinde de conducerea noastră, nu noi, primarii, decidem acest lucru. Când am început să îmi exercit mandatul de primar, mi s-a spus să trec Corjova sub jurisdicția Transnistriei, nici nu a fost niciodată acest lucru. Dar sunt dușmani care vor să facă numai provocări.

Eu mă strădui să fac tot ce e posibil ca lumea să vadă că statul îi ajută și oamenii văd că țara nu a uitat de satul acesta. Și dacă oamenii ar vedea mai des că țara nu a uitat de ei, de satul acesta, pe teritoriul transnistrean, eu cred că oamenii și-ar schimba părerile în decurs de un an.

Măcar de trei-patru ori pe an să se acorde câte un ajutor de 150-200 de lei pentru 100 de pensionari, nu ar fi o povară pentru țară și oamenii astfel ar vedea că țara nu a uitat de ei... Pentru că noi sunteți lepădați, suntem pe teritoriul Transnistriei.”

Europa Liberă: Deci, trebuie să existe apropierea aceasta dintre puterea de sus și cetățeanul de jos? Aceasta lipsește acum?

Sergiu Oprea: „Aceasta lipsește. Noi, dacă vrem oamenii să iasă la alegerile parlamentare să își exercite opțiunea de vot, ei trebuie să vadă această susținere de sus. Trebuie să vină la noi mai des miniștrii, conducerea țării, dacă vor încrederea noastră. De unde se ia încrederea? De jos, de la oameni. Să vină să vorbească, să le explice oamenilor că altfel poate ei nu înțeleg toate lucrurile.”

Europa Liberă: Dar în Corjova cineva vorbește despre avantajele integrării Moldovei în UE?
Sergiu Oprea: „Eu vorbesc, des, când merg în sat, mă întâlnesc cu oamenii, le explic că deja avem regim fără de vize cu Europa. Și e tare bine. La noi jumătate de sat tot e dus prin țările UE și s-au dus cu 3000-4000 de euro, împrumutau bani, deși nu știu cum îi întorceau.

Acum, dacă are omul de plecat undeva, poate pleca fără vize, poate să rămână să lucreze trei luni de zile. Oricum acesta e un ajutor pentru familie și un venit pentru țară. Dar cât timp nu coboară cât de puțin la nivelul satului, cetățeanul nu va avea încredere în conducerea noastră. Și cu cât mai repede conducerea țării va face acest lucru, că a rămas foarte puțin până la alegeri, sunt mai multe șanse oamenii să înțeleagă unde vrea conducerea Moldovei să ne ducă…”

Europa Liberă: Primarul satului Corjova, în dialog cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Situaţia Drepturilor Omului în regiunea transnistreană rămâne una dramatică şi fără schimbări în bine. Administraţia de la Tiraspol ignoră recomandările făcute de experţi internaţionali. Cel puţin, aşa afirmă militanţii pentru drepturile omului din regiunea transnistreană. Expertul Organizaţiei Naţiunilor Unite Thomas Hammarberg, care a fost şi Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, recomanda în raportul său de la începutul anului trecut reformarea sistemului judiciar şi al organelor de drept din Transnistria. În urma mai multor vizite întreprinse în regiune, expertul ONU semnala cu îngrijorare suprapopularea închisorilor, condiţiile inumane de detenţie şi fenomenul larg răspândit al torturii. Mircea Ţicudean vă prezintă în continuare un amplu interviu realizat de corespondentul Europei Libere Andrei Babiţki, aflat luna trecută la Tiraspol, cu activistul şi apărătorul drepturilor omului Nikolai Buceaţki:

O căsuță mică la marginea Tiraspolului, cu o curte în care crește viță-de-vie. Mă întâlnește proprietarul – un bărbat bine făcut de vreo 60 de ani. Nikolai Buceațki este președintele Fondului pentru protecția drepturilor omului și pentru o politică eficientă, precum și editor și singurul autor al ziarului „Omul și drepturile lui”. După spusele lui Nikolai Buceațki, el este singura persoană din Tiraspol care monitorizează cu regularitate și scrie despre aplicarea torturii în închisori. Prima noastră discuție este exact despre asta. Cauza aplicării torturii, în opinia interlocutorului meu, este sistemul carențial al raportării rezultatelor activității organelor de ocrotire a ordinii publice.
Nikolai Buceațki: „Tortura este aplicată pe larg. De ce e determinat acest lucru? În primul rând, de sistemul carențial de raportare a rezultatelor activității organelor de ocrotire a ordinii publice. Calitatea muncii organelor de ocrotire a ordinii publice este apreciată în funcție de procentul de descoperire. Iată de ce lucrătorii miliției, ai organelor de anchetă de multe ori „inventează” infracțiuni și îi „desemnează” pe cetățenii nevinovați în calitate de infractori și îi pun la închisoare.”

Primul exemplu – cazul lui Evghenii Antonov.

Nikolai Buceațki: „A recunoscut că a omorât o tânără. A stat închis patru ani. Apoi a fost găsit cel care a comis de fapt crima. Evghenii Antonov a fost achitat. Cum a fost determinat să recunoască crima? Răspunsul este simplu – prin tortură.

Dar forțele de ordine nu l-au lăsat în pace. L-au prins pe un tânăr, Ivan, cu o crimă minoră. Și i-au spus: „Vreai să-ți dăm drumul și să închidem cazul? Vrem să punem mâna pe cineva de un calibru mai mare”. „Să-mi spuneți pe cine și vi-l aduc”. „Păi, hai să-l provocăm pe om!”.

Și au decis să-l condamne pe Antonov pentru tentativă de omor. Au mers împreună cu Ivan să se angajeze la lucru. Au luat și o pungă cu mâncare. Ivan a spus că vrea să mai treacă pe acasă să-și mai ia salam și încă câte ceva. Punga a luat-o cu el. Și ziua în amiaza mare, pe una din străzile centrale, pe strada Lenin, au fost înconjurați de trei mașini, au fost puși la pământ, li s-au pus cătușele. Din izolator au ridicat câțiva martori, care erau beți – de obicei în subsolul direcției orășenești a ministerului de interne stau bețivii. Cei doi sunt percheziționați și este găsit un cuțit de tip baionetă. „Deci, tu mergeai să o omori pe o tânără” - și îi spun numele tinerei, care lucrează într-un magazin de bijuterii. Acela neagă totul. Dar, după ce a fost „prelucrat”, a fost nevoit să recunoască că da, într-adevăr, au decis să o atace ca să pună mâna pe aur.

Am participat la toate ședințele de judecată și am și scris despre asta. Judecătoarea Vozniuk Marina întreabă: „De ce i-ați luat din stradă și nu ați așteptat să intre în scară? Acolo erau și mai ușor de prins și nici nu ar fi putut nega că merg la victimă. Și ofițerii de urmărire Seciotkin și Kîrzanovski spun: „Păi, și ce făceam dacă nu mergeau într-acolo?” Judecătoarea doar a strâns din umeri. Iar eu am scris un articol despre asta. Marina Vozniuk s-a apropiat de mine și m-a întrebat: „De ce aţi făcut asta? Eu văd că totul e cusut cu ață albă și nu am de gând să-l condamn”. După care procurorul cere 9 ani, iar ea îi dă 8,5 ani. Am contestat la Curtea Supremă și Curtea a ridicat condamnarea. Doar că tot atunci i-au plasat o cutie cu marijuana. Și pentru asta oricum a luat 2,5 ani. De fapt, de ce își asumase crima? Pentru că fusese torturat fizic.”
„Tot aștept, - spune Nikolai Buceașki, - când mă vor acuza de calomnie, vor demonstra că articolele mele conțin falsuri și minciuni și mă vor condamna la plata amenzii. Aici, suma poate fi atât de mare, încât nu o voi putea achita nici dacă voi vinde apartamentul și casa. Dar nu, nimeni nu întreprinde niciun fel de acțiuni, se poartă de parcă nici nu aș exista”.

Istoria unor adolescenți minori, acuzați de omor, s-a încheiat, dacă se poate spune așa, destul de fericit.

Nikolai Buceațki: „Niciaev, un tânăr de 16 ani. În scara lui a fost înjunghiată o femeie. Trei tineri, vecini, sunt abordați în fața blocului de miliție: „Băieți, sunteți de aici?” „Da, de aici”. „Haideți cu noi”. Și tinerii au mers. Părinților le-au spus să nu-și facă griji. „Vom avea pur și simplu o discuție într-o atmosferă calmă – tinerii probabil știu cine mai venea prin scară, poate au observat câte ceva”.

Peste doua zile nu le dăduse încă drumul, tot spuneau „Acuș, acuș”. I-au ținut trei luni. Timp în care i-au bătut în permanență. Dar tinerii nu au recunoscut vina. Atunci au fost amenințați că vor fi închiși în așa-numitul „press-bordei” și oricum veți fi condamnați pentru omor. „Noi nu putem găsi făptașii, nouă ni se cere, trebuie să raportăm procentul de descoperire a crimelor. Și tinerii semnează că au omorât. Cazul este gata, pregătit pentru a fi transmis în judecată. Dar din fericire dosarul ajunge la un anchetator cinstit care și-a spus: „Cum voi putea trăi mai departe dacă trei tineri nevinovați vor face pușcărie?” Anchetatorul a demonstrat că aceștia nu au săvârșit omorul și acum tinerii sunt în libertate. Dar sunt cu toții cu psihicul traumatizat.”

Circumstanțele unor cazuri sunt atât de absurde, încât chiar și în condițiile când o mâna spală pe alta în sistemul de justiție din Transnistria uneori se reușește anularea sentinței. Nikolai Buceațki ne spune povestea unui tânăr din Parcani. Egor Stoianov din 19 până în 23 mai a fost cu prietena lui la Odesa. La revenire, a fost arestat cu acuzat de faptul că pe data de 21 mai a vândut un pachet de cânepă. Ancheta a durat doi ani. Alibiul tânărului a fost confirmat de prietena lui, în plus, în pașaport existau ștampilele de ieșire și intrare. Dar aceste probe nu au fost luate în calcul. Rezultatul era previzibil – tânărul și-a recunoscut vina. Acesta, spune Buceațki, a fost „prelucrat” cu sticla cu apă. Dacă știi locurile pe corp unde să lovești, atunci acest obiect în aparență inofensiv poate provoca dureri insuportabile, iar semne vizibile nu vor rămâne. Nikolai Buceațki a publicat un articol în urma căruia a fost depusă o contestare la Curtea Supremă. În consecință, toate acuzațiile împotriva lui Egor Stoianov au fost ridicate.

Dar cazul de răsunet de pedofilie, în opinia lui Nikolai Buceațki, este nu doar un exemplu obișnuit de falsificare. Este un caz care ridică și problema intereselor corupte ale apărătorilor ordinii publice.
Nikolai Buceațki: „Am primit o scrisoare de la Anghelov – un bărbat născut în 1959. Acela lucra șofer de maxi-taxi. Patru fete l-au rugat să le ducă pe gratis, spunând că nu au bani. A acceptat. A ieșit pentru câteva minute din maxi-taxi, iar când a revenit ceilalți pasageri i-au spus că fetele au fugit cu tot cu bani. Când le-a întâlnit pe fete, le-a spus să-i dea banii înapoi, dar în loc de asta a fost acuzat că le-a deflorat pe toate patru. Mamele fetelor sunt la Moscova, tați nu au, sunt murdare, pline de păduchi, slabe… Și Anghelov recunoaște. În ce mod? Pur și simplu organele genitale sunt electrocutate cu curent electric. Iată scrisoarea lui: „Am fost nevoit, nu mai rezistam”.

Aceste patru fete – două surori Ruti și două surori Volîneț - au condamnat cel puțin patru bărbați - și astea sunt doar cazurile pe care le știu eu – pentru deflorare. Dar câte cazuri nu le cunosc? Dar câte cazuri au fost din cele unde părțile au reușit „să se înțeleagă”? Am scris că este de fapt o afacere – fetele merg la un nene, milițienii îi arestează, în snopesc în bătăi, îi torturează cu curent electric. În consecință aceștia semnează tot ce li se spune și fie merg la pușcărie, fie plătesc sume foarte mari. Iar aceste fete, care sunt violate și deflorate în fiecare zi, s-au dovedit a fi virgine, toate… Nimeni nu le atinsese de fapt.”

O altă istorie este în același timp și cinică, și anecdotică. În unul din satele din raionul Râbnița două femei în vârstă creșteau în grădinile lor mac, pe care îl foloseau pentru copturile și chiflele gătite pentru nepoți. La una dintre acestea a venit un milițian îmbrăcat în civil și a rugat-o să-i vândă macul. „Femeia, spune Nikolai Buceațki, s-a mirat: „Nu s-a copt încă, e verde de tot”. Milițianul în civil i-a propus o sumă mare și ea a fost de acord să-i dea tot macul. Și l-a și sfătuit să meargă la vecină, care de asemenea creștea mac. Conducerii i s-a raportat că a fost descoperită o rețea de trafic de droguri care era deținută de două narco-baronese. Femeile au luat ani grei de pușcărie”. Apărătorul drepturilor omului a povestit despre metodele de tortură care sunt folosite în timpul anchetei.
Nikolai Buceațki: „Au așa-numitele pres-bordeie unde oamenii sunt violați. Un adolescent minor a scris la Procuratură o plângere împotriva anchetatorului. I s-a spus: „Mai gândește-te”. Dar el a refuzat să retragă cererea. L-au băgat în bordei, a fost violat acolo. Când a ieșit, a aflat că va sta la pușcărie.

Elefănțelul. Încă de acum 10 ani era cunoscută metoda. Se îmbracă masca antigaz, iar furtunul gofrat este obturat. Și omul nu rezistă. Cât poți să reziști – o dată, de două ori? După care semnezi tot ce ți se cere.

Sunt și metode noi – a venit zilele trecute un tânăr la mine și mi-a spus: „A apărut o metodă nouă – mâinile sunt legate și ridicate în sus. Peste o oră toți semnează tot ce trebuie”. Și „rândunelele” se folosesc în continuare.”

La mijloc nu e niciun substrat politic, spune Nikolai Buceațki. Ei pur și simplu nu știu să lucreze altfel.

Nikolai Buceațki: „La o masă rotundă am povestit despre aceste lucruri. Acolo erau prezenți reprezentanți sus-puși ai ministerului de interne, era și Kaliko, însărcinatul pentru drepturile omului, fost milițian. Le spun: „Nu se poate face așa ceva, asta este terorism în raport cu propria populație!” Iar ei mă întreabă: „Și cum vreți să ducem cazurile? Cum altfel?” „Există o anumită experiență internațională în acest sens, alții fac altfel”, le spun. „Nu, noi nu cunoaștem alte metode. Cum altfel să ridicăm procentul de descoperire?””

Președintele republicii, Șevciuk, el însuși fost colaborator al organelor de menținere a ordinii publice, consideră și el că sistemul ordinii publice funcționează perfect.

Nikolai Buceațki: „Evgheni Vasilievici, la una din conferințele de presă, foarte rare, a spus, fiind întrebat cum să fie asigurată ordinea în Ucraina, că „trebuie preluată experiența organelor transnistrene de menținere a ordinii publice”. „Și într-adevăr, la noi nivelul de descoperire este unul dintre cele mai înalte”.

Toate autoritățile, inclusiv ministrul de interne, sunt fixați pe nivelul de descoperire a crimelor și nu înțeleg că acest sistem de evaluare este ca un cancer pentru societatea noastră și nimeni nu intenționează să renunțe la acest sistem.”

Transnistria, spune Nikolai Buceațki, a stabilit un record rușinos.
Nikolai Buceațki: „Transnistria este pe primul loc în Europa după numărul de condamnați la 10 mii de locuitori. Pe locul doi sunt Rusia și Georgia – 59 de oameni. La noi, având în vedere și faptul că peste 100-150 mii de oameni au plecat, sunt 75-80 de condamnați. Dar în Rusia și Georgia cel puțin se înțelege că acest lucru nu este normal. În Finlanda de exemplu sunt 4,9 condamnați la 10 mii locuitori, de aproape 20 de ori mai puțin ca la noi. Acolo se înțelege că acest lucru nu este normal și că trebuie de făcut ceva. În timp ce la noi, din contra, se insistă să fie tot mai mulți și mai mulți puși la pușcărie.”

„Articolele Dvs., - îl întreb pe Nikolai Buceațki, - îi ajută pe oameni?” „Nu, - îmi răspunde, - nimeni nu le bagă în seamă”.

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.