Chisinăul a devenit peste noapte o destinație la modă. Sau poate că acolo chiar se întâmplă ceva, expune în Adevărul Iulia Badea Guéritée cele două explicații pentru suita de lideri occidentali care descind în ultima vreme în capitala Republicii Moldova. Personal, comentatoarea optează pentru a doua variantă, pe baza observației că nici faimoasele ameninţări ale liderului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk – de pus în aplicare după liberalizarea vizelor cu UE și cu Turcia – nu s-au materializat. Cererea lui faţă de Moscova, de integrare a regiunii, „s-a lovit de un zid mut”. Iulia Badea transcrie de asemenea două opinii la temă: europarlamentarul Cristian Preda n-ar fi exclus ca vizita președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, să fie mai mult decât o vizită de rămas-bun, la final de mandat. El ar fi putut, de plidă, să anunțe că Uniunea Europeană dorește să se implice nu doar ca observator, ca până acum, ci și ca negociator în negocierile în format 5+2 privind Transnistria. Analistul politic Sorin Bocancea nu împărtășește ipoteza. Perindarea liderilor europeni s-ar explica prin poziția fermă a Alianței Nord-Atlantice și a Statelor Unite pe fondul crizei din Ucraina. Această atitudine i-ar fi scos pe europeni din „timiditatea” obișnuită față de dosarul Republica Moldova.
Site-ul ziare.com a solicitat Ministerului Economiei de la Chisinău un punct de vedere privind riscurile pe care le ia în calcul guvernul moldovean legat de semnarea acordurilor cu Uniunea Europeană. Punctajul este rezumat și adnotat. Rezultă că pentru 2014 temerea cea mai mare privește înrăutățirea situației economice în Federația Rusă, Ucraina și Belarus, către care se duc 36% din exporturile Republicii Moldova. O asemenea evoluție ar afecta serios și ponderea în produsul intern brut a banilor trimiși acasă de moldovenii plecați la muncă în acest spațiu. Legat de amenințările Rusiei că va lua măsuri daca Moldova semnează acordurile europene, Chisinăul ar susține că nu e cazul: nu doar Moldova s-ar afla în situația de a avea acorduri de liber schimb și cu Rusia, și cu Zona de Liber Schimb europeană, ci și Serbia. Miza semnării acordurilor e însă foarte mare, mai arată ziare.com. Va urma o liberalizare a importurilor, cu consecințe benefice asupra concurenței pe piața internă, și asupra prețurilor, care pot scădea. Articolul îl citează însă pe economistul basarabean Alexandru Fală, care a acordat nu demult un interviu la ziare.com. Opinia lui era că acordurile nu vor schimba mare lucru, pe termen scurt. În schimb, ele ar pune presiune pe clasa politică de la Chisinau, care ar fi obligată să ia unele măsuri reformiste.
Platforma În linie dreaptă, de orientare conservatoare, a lansat ieri ideea organizării de alegeri preliminare în cadrul dreptei românești, pentru desemnarea unui candidat unic la prezidențialele din noiembrie. Doi comentatori de la Evenimentul zilei laudă astăzi inițiativa. George Râpă enumeră între avantaje legitimitatea indiscutabilă pe care ar dobândi-o, față de stânga, acest candidat, precum și câștigul la nivel de dezbatere electorală. Alegătorii cu convingeri de dreapta ar putea lua cunoștință din timp și mai detaliat de oferta politică a viitorului șef de stat. S-ar stinge apoi și disputele fratricide dintre aceste partide. Silviu Sergiu mai adaugă un argument: e de așteptat ca la alegerile preliminare să iasă din case și acei alegători neîncrezători, care în general nu vin la scrutinele ordinare.
