Biserica Ortodoxă din Moldova a decis astăzi să condamne paradele gay, în care vede o manifestare de dezagregare morală a societăţii, dar a spus că nu va permite manifestări violente din partea preoţimii împotriva minorităţilor sexuale. Adunarea generală a clerului, cunoscută ca sinod al bisericii ortodoxe, a mai spus că dezaprobă anumite valori occidentale, cum ar fi bunăoară căsătoriile între persoane de acelaşi sex.
În una din deciziile adoptate astăzi de Sinodul bisericii ortodoxe se spune că manifestările publice ale minorităţilor sexuale sunt consecinţă a adoptării legii egalităţii şanselor şi ar constitui „o lovitură directă” în sistemul de valori al cetăţenilor moldoveni. Legalizând astfel de acţiuni, autorităţile au dat dovadă „de neglijenţă” faţă de „un grav flagel social”, a mai spus sinodul. Clerul a îndemnat totodată enoriaşii să se protejeze de ceea ce a numit „propaganda homosexuală distructivă”, dar le-a spus că dezaprobă manifestările violente împotriva reprezentanţilor acestor minorităţi.
Într-o altă decizie, biserica ortodoxă subordonată Moscovei şi-a exprimat suspiciunea faţă de anumite valori occidentale, printre care a plasat admiterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Este doar un exemplu care ar demonstra decăderea morală a societăţii din Uniunea Europeană, se arată în declaraţia Sinodului, care alături de admiterea eutanasiei şi a avortului, spune biserica, se constituie în ameninţări la adresa întregii ortodoxii.
Biserica nu a precizat dacă a pus în dezbatere astăzi în cadrul sinodului şi ceea ce autorităţile statului reclamă drept „acţiuni cu vădit caracter politic” ale unor reprezentanţi ai clerului. Subiectul a fost discutat cu două zile mai devreme de capul bisericii ortodoxe, mitropolitul Vladimir, şi şeful statului Nicolae Timofti, iar mitropolitul l-ar fi asigurat pe şeful statului că nu va admite amestec al preoţimii în treburi politice. Autorităţile sunt nemulţumite de faptul că, pe fondalul nemulţumirilor existente în sânul clerului faţă de unele decizii adoptate de guvernare, dinspre biserică au sunat îndemnuri la adresa enoriaşilor de natură să le determine, bunăoară, opţiunile de vot. Cel care le-a sonorizat e episcopul de Bălţi şi Făleşti Marchel, descoperit că ar avea legături şi cu anumiţi politicieni suspectaţi de instituţiile statului, cum ar fi SIS-ul, de plănuirea unor acţiuni subversive la adresa Moldovei „europene”.
Observatorii independenţi, printre ei expertul în teologie Victor Gotişan, cred că deciziile de astăzi ale Sinodului, precum şi discuţiile purtate în ajun între capul bisericii şi Nicolae Tomofti, vorbesc despre o polarizare pe criterii „geopolitice” în sânul bisericii ortodoxe subordonate Rusiei:
„Pentru mine, de exemplu, e foarte evident că în Biserică există neînţelegeri şi de multe ori poziţia oficială a Bisericii, care este expusă de către Mitropolitul Vladimir nu este în acelaşi acord cu ceea ce face şi ce spune Episcopul Marchel. El este mai mult implicat în politic şi asta s-a văzut foarte clar în aşa numitul „Trident” care a fost format – Marchel, Formuzal şi Garbuz. Nu ştiu dacă va putea fi stopat, pentru că va merge în continuare cu mesajele politice indiferent de faptul dacă i se va interzice de către Mitropolitul Vladimir să facă chestia asta. De fapt, Mitropolitul Vladimir este Întâi Stătătorul Bisericii. După ce s-a schimbat guvernarea s-a arătat puţin mai deschis decât alţii, inclusiv în cazul legii anti-discriminare. El a fost critic, dar nu până la capăt, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul lui Marchel. El a fost cu mult mai critic. Observăm drumuri care duc în părţi diferite. Marchel merge pe filiera pro-rusă, iar Vladimir este cu mult mai deschis spre vectorul pro-european. Cel puţin aceasta este părerea mea. Din câte îmi dau seama, cred că mai mult predomină clerul care este orientat spre Rusia, pentru că asta s-a făcut de foarte mult timp.”
Cu două zile mai devreme, episcopul Marchel a primit un ordin din partea patriarhului rus Kirill, în timp ce de cealaltă parte, mitropolitul Vladimir a fost decorat ceva mai înainte de şeful statului, Nicolae Timofti.
