Un moldovean, Pavel Brăila, și o româncă, Alexandra Pirici, se se află printre invitații uneia din cele mai mari manifestări de artă plastică din Europa, Manifesta 10, Bienala de Artă Contemporană, găzduită anul acesta de Muzeul Ermitaj de la Sankt Petersburg, nu întîmplător, fiindcă el însuși serbează 250 de ani de existență. Mai mult în Agenda culturală.
Se poate spune că este un an al jubileurilor, inclusiv pentru această Bienală de artă contemporană europeană, care serbează 20 de ani de la crearea sa, „Manifesta 10”, distingîndu-se de celelalte două mari Bienale de primă importanță din Europa – cea de la Veneția și „Documenta” de la Kassel, în Germania – prin faptul că își schimbă locația la fiecare doi ani. „Manifesta 10” a fost găzduită pînă acum de Rotterdam, Luxemburg, Ljubljana, Frankfurt, Donostia/San Sebastian în sudul Tirolului și în Murcia, iar cea anterioară la Genk, în provincia Limburg din Belgia. „Manifesta 10” a fost inițiată în urmă cu 20 de ani, ca o reacție la schimbările intervenite în Europa, după căderea Zidului de la Berlin și a regimurilor comuniste.
Celebrul Muzeu Ermitaj de la Sankt Petersburg a fost fondat în 1764 de către Caterina cea Mare și trăiește un an festiv, marcat în mod deosebit de deschiderea, după ample lucrări de restaurare și reamenajare expozițională, a clădirii palatului care a adăpostit odinioară Marele Stat Major.
Directoarea fondatoare a Bienalei de Artă Contemporană Europeană „Manifesta 10” nota cu acest prilej că „în perspectivă istorică St. Petersburg a constituit o punte între Est și Vest pentru mai mult de trei sute de ani și că spiritul mișcării iluministe din secolul al XVIII-lea, ilustrat de Encyclopedia editată de Diderot și D’Alembert și achiziționată de Caterina cea Mare pentru Muzeul Ermitaj, ar putea deveni un subiect de inspirație morală și spirituală pentru Manifesta din acest an”.
Îndemnul, în perspectiva atmosferei războinice ce a luat proporții odată cu anexarea Crimeii și invazia din Ucraina de est, este cumva semnificativ, după cum semnificativ este amalgamul de artiști invitați la Bienală, între care, pe lîngă mai mulți petersburghezi și plasticieni din Moscova, se află un ucrainean din Kiev, un georgian din Tbilisi, cîte un artist de la Tallin și Vilnius, Pavel Brăila de la Chișinău, Alexandra Pirici de la București. Alte capitale reprezentate sînt Berlin, Varșovia, Reykjavik ș New York.
Între manifestările extra-expoziționale este de notat o Conferință internațională, organizată sub egida Universităților Pittsburgh, Yale, și St. Petersburg, pe tema „violenței politice și a esteticii militante după epoca socialismului”. „Poetica violenței revoluționare”, „Depășirea apatiei: violența în strategiile artistice”, „Instituția divizării: De la ocupație la infrastructurile contra-puterii”, „Critica violenței” sînt cîteva din titlurile comunicărilor anunțate, într-o dezbatere ce nu va putea evita acțiunile agresive recente ale Rusiei în Ucraina de est.
Pe plan strict artistic, „Manifesta 10” de la St. Petersburg include elemente ce suprind adesea, în primul rînd prin imixtiunea unor tablouri și ansambluri figurative în expoziția de bază a Ermitajului, cum este intercalarea unui nud, pictat difuz, între obiecte de proveniență medievală, montajul unei muzici de pian minimaliste pe una din marile scări de acces din Palatul de Iarnă, un ansamblu de Joseph Beuys, într-o sală ce adăpostea anterior picturile lui Matisse și, nu pe ultimul loc, mutarea tablourilor acestuia în cîteva săli spațioase, ultra moderne, cu iluminare exemplară din clădirea restaurată a Marelui Stat Major, parte a Palatului Ermitajului.
„Manifesta 10” - Bienala de Artă Contemporană Europeană de la St. Petersburg
Pentru cine nu știe, Pavel Brăila, care pendulează între Berlin și Chișinău, este unul din artiștii plastici cei mai cunoscuți în lumea europeană, prezent, începînd din 1999 în toate marile expoziții de artă contemporană, cea dintîi, ce a circulat de la Stokholm, la Berlin și Budapesta, intitulîndu-se „După Zid – artă și cultură în Europa postcomunistă. Proiectul lui Bărila de la Manifesta 10 s-a intitulat „After Noon”, în relație cu tradiționala lovitură de tun trasă în fiecare zi din fortăreața Petroplavovsk, la ora locală, cea a Moscovei (două ore diferență față de ora Europei Centrale). În mod simbolic, artistul a negociat ca eveniment, o a doua lovitură de tun, de data aceasta la ora 12 a Europei răsăritene...
Alexandra Pirici din România a fost prezentă cu tema ei predilectă de a provoca în preajma unor monumente statuare, proiectul ei, intitulat „Soft Power” avînd ca obiect petersburghez unul din monumentele lui… Lenin, cel faimos al Călărețului de Aramă și cel al Caterinei cea Mare.
Deschisă în luna iunie, Bienala de Artă contemporană de la St. Petersburg se încheie la sfîrșitul lui octombrie, între altele cu o conferință în care va fi discutată și situația din Ucraina de est.
