Consiliul Suprem de Securitate, convocat marți de preşedintele Nicolae Timofti, a discutat probleme de securitate informaţională şi a decis crearea unui centru care să prevină atacurile cibernetice. Cum se explică îngrijorarea autorităţilor legată de securitatea informaţională şi cât de eficiente pot fi măsurile anunţate, a încercat să afle Liliana Barbăroşie.
Republica Moldova cunoaşte o dezvoltare uluitoare a tehnologiilor informaţionale, dar nu are o strategie pentru contracararea riscurilor legate de această dezvoltări, spune un comunicat al preşedinţiei difuzat în urma şedinţei de marți a Consiliului Suprem de Securitate. Asta ar da dimensiunea primejdiei.
Alexandru Stoianoglo, preşedintele comisiei parlamentare pentru securitatea statului şi singurul reprezentant al autorităţilor care a acceptat să ne dea detalii despre conţinutul discuţiilor din consiliu, spune că de fapt ar exista nevoia unei abordări complexe asupra sistemului de securitate informaţională, însă marți a fost făcut doar un prim pas şi nu este sigur dacă vor urma şi alţii, dat fiind faptul că eficienţa în această chestiune se poate asigura doar cu sume imense de bani:
„Decizia de astăzi are caracter de recomandare. Au fost ascultate instituţiile statului care au atribuţie cu asta, Guvernul va trebui să elaboreze strategii, după care acestea să fie examinate de parlament. Când vom avea şi o structură specializată care să se ocupe de asta, vom vedea cum soluţionăm tehnic problema. Va fi nevoie probabil să accesăm finanţări externe. Pentru că în câmpul informaţional apar adesea apeluri care prezintă ameninţări la adresa securităţii statului. Şi el trebuie să dispună de capacităţi pentru a le contracara: de exemplu, să poată exclude astfel de informaţii din reţelele informaţionale, să urmărească cine le difuzează şi, în caz de necesitate, să tragă la răspundere persoanele vinovate. Şi este nevoie, bineînţeles, de o structură care să controleze din acest punct de vedere instituţiile statului, dar şi providerii privaţi.
Pentru că providerii de internet sunt privaţi, dar ei nu au doar drepturi, ci şi responsabilităţi. Informaţia nu trebuie să ameninţe securitatea statului, să încalce suveranitatea.”
Aceasta pare să fie însă şi cea mai mare îngrijorare manifestată, pe de altă parte, de antreprenorii din domeniul IT. Unul dintre ei, Vitalie Eşanu, crede că lucrurile duc, de fapt, spre instituirea unui control asupra providerilor de internet:
„Cineva are interese de a vinde nişte aparataj de securitate statului nostru - asta se observă de foarte mult timp prin legile care se încearcă să fie infiltrate în parlament de diferite instituţii ale statului. Se urmăreşte de asemenea sporirea controlului asupra providerilor de internet. Sunt multe legi în acest sens. Acum cineva cred că a ajuns cu ele la preşedinţie. Eu presupun că vor urma licitaţii pentru procurări de tehnică de securitate şi cineva va obţine control informaţional. Cât priveşte protecţia de atacuri, sunt poveşti pentru neştiutori. În cazul dat nu poate face nimic, fiindcă toate serverele pe care se ţin site-urile moldoveneşti sunt în afara Republicii Moldova. Aici foarte uşor abuzează de legislaţie şi de aceea oamenii nu păstrează serverele aici.”
Şi în mediul experţilor în probleme de securitate, subiectul discutat astăzi de Consiliul Suprem de Securitate ridică mai degrabă semne de întrebare, decât convingerea că statul se îngrijeşte astfel de securitatea sa cibernetică. Prioritare ar fi în acest moment alte chestiuni, este părerea experţilor, cum ar fi impactul situaţiei din Ucraina asupra securităţii Republicii Moldova, sau lipsa oricăror garanţii de securitate militară în cazul Moldovei.
