Recent, mai multe grupuri de producatori agricoli au obtinut granturi in valoare de peste zece milioane de lei pentru a-si imbunatati infrastructura post-recoltare. Proiectul este sustinut de Banca Mondiala si este orientat sa sprijine agriculturii pentru a-si diversifica pietele de desfacere. Referindu-se la acest program, ministrul Bumacov a spus in interviul acordat Europei Libere că este si o parte buna „meritul” embargoului rusesc, întrucat producatorii au inceput sa se asocieze si sa lucreze in comun pentru a obtine calitate.
Din toamna anului trecut şi până acum s-au format opt asociaţii de agricultori care au primit sprijin la instalarea liniilor de sortare şi la construcţia frigiderelor. Agricultorii recunosc că există cel puţin două motive ce au avut efect stimulator. Cei mai mulţi si-au dat seama că nu pot să vândă la nesfârşit producţia la colţ de stradă, iar alţii că este nevoie de o organizaţie-umbrelă care i-ar proteja de eventuale riscuri, bunăoară cum sunt restricţiile la importul de fructe şi legume, impuse de Federaţia Rusă.
Alexandru Arsenie, reprezentantul cooperativei „Strugurele Auriu” din Ştefan-Vodă, spune că a exportat șase ani la rând în Federaţia Rusă producţie agricola, şi deşi embargoul i-a prins pe nepregătite, au reuşit să se mobilizeze împreună cu alţi agricultori şi să vândă strugurii în România:
„Dacă o să producem calitate bună, nu trebuie să ne temem de embargouri, că nu doresc să ne primească în Federaţia Rusă, pentru că calitatea bună merge şi pe pieţele locale şi pe pieţele europene, în România chiar se întreabă foarte bine strugurii noştri. Ne-au făcut să fim mai tari, de aceea nu trebuie să cedăm şi să aşteptăm ca cineva să vină să ne facă lucrul acasă la noi, deci trebuie să muncim, să facem calitate bună şi atunci nu o să avem nici o problemă.”
Deşi la început fermierii priveau cu reticenţă ideea cooperativelor, asociindu-le cu fostele colhozuri, în scurt timp au înţeles că împreună vor putea ajunge la un nivel mai avansat de producere şi comerţ, inclusiv la cerinţele necesare pentru a exporta în ţările Uniunii Europene.
Olga Sainciuc, coordonatoare proiectului spune că mai ales micii producători au înţeles nevoia reorientării. Aceştia vindeau producţia intermediarilor, la jumătate de preţ, iar acum, fiind asociaţi, vor putea face şi exporturi:
„În situaţia incertă, inclusiv embargoul i-a mobilizat pe foarte mulţi să ia nişte decizii că a venit timpul să se reorganizeze un pic. Odată asociindu-se, grupurile de producători devin o forţă mai mare. Dacă individual au 2-3 hectare, împreună pot să aibă şi 15-20 de hectare. Ei devin pur şi simplu mai competitivi pentru că deja ating un alt nivel de producere şi de comercializare, ei au frigidere unde pot să-şi păstreze strugurii sau merele, încetişor pot să identifice pieţe de desfacere noi.”
Maria Gurschi din Căuşeni, spune că împreună cu alţi șase fermieri din cooperativa proaspăt formată la Căuşeni şi cu susţinerea investitorilor vor construi un frigider cu o capacitate de 500 de tone. Ea se declara convinsa că asociindu-se agricultorii moldoveni vor însuși mai lesne cerinţele de calitate şi astfel vor trece peste starea de vulnerabilitate în care s-au pomenit acum:
„Dacă o să fim uniţi, asta o să fie scăparea şi o să putem ieşi în comun pe pieţele externe. Mulţi merg şi se interesează şi urmează paşii noştri. Credem că o să ne învăţăm, o să promovăm şi o să creştem ca să corespundem cerinţelor, să arătăm că putem produce ceea ce se cere pe piaţa externă.”
Parte din agricultori oricum vor avea pierderi mari, estimează Dumitru Croitoru, consultant în proiectele de facilitare accesului la noi pieţe de desfacere pentru agricultori, si asta pentru ca fondurile pentru compensaţii nu ajung pentru toţi, însă această criză îi va responsabiliza pe viitor. Aşa va dispărea o generaţie de agricultori comozi şi vor apărea cei competitivi, indiferent de piaţa de desfacere. Acest lucru, spune expertul poate fi considerat un efect pozitiv al embargoului:
„Pe de o parte i-a mobilizat, pe de o parte i-a înrăit. Noi acum suntem şi în campania asta electorală şi foarte multe partide încearcă să-şi tragă plapuma asupra lor, dar cred că ieşirea din situaţie este să se asocieze şi să încerce să meargă la un nivel mai înalt, pentru a putea vinde. Încercăm să îi ajutăm, să-i convingem că o să aibă piaţă de lungă durată sau un subiect de piaţă bine determinat în cazul când o să aibă cantităţile şi calitatea.”
Experţii cu care am stat de vorba spun că deşi agricultorii par deznădăjduiţi, şi cer cu insistenţă despăgubiri din partea autorităţilor, în realitate fiecare din ei caută soluţii şi încearcă să se adapteze noilor cerinţe de export, ca sa nu mai fie carne de tun în războaiele politice.
