Ultimul BOP sau Barometru al Opiniei Publice s-ar putea să fie o mică bombă pre-electorală: rezultatele pun PCRM şi PLMD la egalitate, dar numai cu 14% din sufragii, dacă alegerile ar avea loc duminică viitoare. BOP-ul din aprilie cota PCRM cu 24% din intenţiile de vot, PLDM însă tot cu 14%. Spre ce partid sau partide se reorientează electoratul comuniştilor? Barometrul de Opinie prezentat astăzi mai arată că în viitorul Parlament ar intra 6 partide, pe lângă PCRM şi PLDM, ar fi PD cu 12%, Partidul Patria cu 8% şi PL şi Partidul Socialiştilor cu câte 7 la sută fiecare. În calcul nu au fost luate opţiunile electorale ale diasporei şi ale locuitorilor din regiunea transnistreană.
Surpriza ar fi că, faţă de majoritatea sondajelor recent apărute, în BOP, PCRM acumulează un scor de două ori mai mic: de la 25 - 30 la sută în alte sondaje formaţiunea condusă de Vladimir Voronin ar coborî tocmai la 14 la sută, egalând astfel scorul obţinut, în aceiaşi cercetare, de liberal-democraţii conduşi de Vlad Filat.
Presupunerea autorilor ar fi că electoratul comuniştilor migrează în zona indecișilor. Ei îşi bazează această supoziţie pe constatarea că celelalte partide îşi menţin neschimbate scorurile surprinse de alte sondaje.
Declinul PCRM sugerat de BOP nu schimbă totuşi raportul de forţe între partidele considerate de stânga şi cele liberal democrate prognozat în alte cercetări. Conduc partidele de orientare democrată, la fel ca în alte sondaje. PLDM, PD şi PL acumulează la un loc 33 la sută, în raport cu scorul de 29 la sută cât ar acumula luate împreună PCRM, PSRM şi Partidul Patria.
Dacă e să credem prognozei experţilor BOP vizavi de posibila distribuţie a mandatelor în Parlament, obţinem o altă surpriză: şi anume faptul că PCRM ar putea deţine în viitorul parlament 30 de mandate, în raport cu 24 de fotolii de deputat care ar putea reveni liberal-democraţilor. Această prognoză sugerează o inversare a raportului de forţe în favoarea partidelor de stânga. Prognoza a trezit însă nedumerirea mai multor sociologi şi analişti, care observă că scorurile PCRM şi PLDM sunt totuşi similare, prin urmare distribuţia mandatelor prognozată de experţii BOP ar părea neverosimilă. Iată însă o explicaţie a directorului executiv IPP, Arcadie Barbăroşie:
„Sunt câteva principii puse la baza acestei prognoze: date din Barometru, opinii ale experţilor, date din alte sondaje şi altele. Acesta este un exerciţiu, o simulare. Noi încercăm să dezvoltăm şi alte metode de prognoză decât sondajul direct, sondajul nu este o prognoză.”
O altă concluzie a cercetării, aşa cum este ea văzută de Arcadie Barbăroşie: după alegerile din 30 noiembrie, partidele ce promovează vectorul european ar fi sortite unei coaliţii largi, cu participarea comuniştilor:
„Este mai puţin probabilă o coaliţie in partidele pro-europene care au fost la guvernare. Ar trebui să ne gândim eventual la o coaliţie largă cu participarea PCRM. O coaliţie care ar asigura stabilitatea politică pentru următorii şase ani. pentru că dacă peste doi ani nu se reuşeşte alegerea unui preşedinte o să fie declanşate din nou alegeri anticipate, o să reintrăm în criza care o să ne arunce înapoi în cale dezvoltării şi modernizării.”
O părere asemănătoare a exprimat şi directorul CBS-Axa, sociologul Ion Jigău:
„În principiu este posibilă varianta de stânga de coaliţie, dar aceste partide nu vor putea asigura stabilitatea pe viitor şi se va ajunge la alegeri anticipate. Din această cauză cred că e mai probabilă o coaliţie largă.”
Întrucât mai mulţi experţi spun că la alegerile parlamentare votul va fi mai curând unul geopolitic, trebuie de menţionat că potrivit Barometrului cei care optează pentru vectorul eurasiatic au superioritate numerică, deşi nesemnificativă, faţă de susţinătorii integrării europene.
