Noul parlament moldovean s-a întrunit astăzi în prima sa şedinţă după alegerile din 30 noiembrie, dar a reuşit doar să-şi constituie fracțiunile – singura procedura care nu necesită neapărat existenţa unei majorităţi. Trei partide pro-europene controlează o majoritate de 55 de locuri din cele 101 ale parlamentului, dar negocierile pentru formarea noului guvern trenează din cauza viziunilor diferite ale celor trei partide asupra modalităţii de distribuire a portofoliilor.
Unul dintre motivele din care poate fi dizolvat un legislativ moldovean înainte de termen este dacă acesta n-ar adopta vreme de trei luni nici o lege. Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a şi utilizat astăzi acest termen – cel de trei luni – drept interval de timp de care l-ar mai avea, de acum încolo, la dispoziţie partidul său şi celelalte două pentru a ajunge la o înţelegere. Numai că nici democraţii, nici liberal-democraţii nu sunt de acord să întindă tratativele. Vlad Filat, preşedintele PLDM, a spus astăzi jurnaliştilor că o limită rezonabilă ar fi mijlocul lunii ianuarie. La fel cred şi democraţii.
Ce împiedică totuşi cele trei partide să anunţe crearea majorităţii parlamentare? Din explicaţiile sonorizate astăzi de liderii acestora se conturează deja ceva mai limpede motivul esenţial - liberalii insistă pe o partajare a portofoliilor gândită de la zero, mizând probabil pe o influenţă mai mare decât ar fi avut-o în coaliţia precedentă la care a participat, iar celelalte două partide, în special democraţii, nu ar vrea să-şi vadă diminuată marja de influenţă în nouă construcţie guvernamentală. Aşa că democratul Dumitru Diacov nu şi-a ascuns astăzi iritarea:
„Liberalii ar trebui să fie mai constructivi. Să nu încerce să speculeze această situaţie atât de complicată, să ceară mai mult, ca să obţină nu ştiu ce. Să spună clar că se retrag şi noi vom vedea ce vom face mai departe.”
Mai temperat, liberal-democratul Vlad Filat a sugerat şi el că liberalii ar trebui să fie mai cooperanţi:
„Nu este nici judicios, nici rezultativ atunci când te ţii de o propunere sau un punct de vedere. Trebuie să înţelegem că e necesar un compromis.”
În plus, tratativele ar fi dificile şi din cauza Băncii de Economii, reîntoarsă cu două zile înainte de alegeri în proprietatea statului, dar potrivit unor speculaţii mult mai „săracă” decât în momentul cedării ei sub control majoritar privat, motiv din care BNM s-a văzut nevoită să instituie administrare specială şi să o împrumute de urgenţă cu peste 3 miliarde de lei. Deşi atât democraţii, cât şi liberal-democraţii evită subiectul, Dorin Chirtoacă spune că acesta face parte din agenda tratativelor şi va trebui clarificat înainte de a se ajunge la o înţelegere politică:
„Să fie pusă pe masă situaţia reală de la BEM, ca să fie clarificată situaţia. Pentru că până la urmă cele 3,5 miliarde împrumutate vor trebui acoperite din buget. Este o problemă reală şi răspunderea aici va fi solidară.”
Şi deşi neagă că ar negocia separat şi cu comuniştii, aşa cum pretind liberalii, atât democraţii, cât şi liberal-democraţii au continuat astăzi să afişeze gesturi şi declaraţii binevoitoare în raport cu PCRM-ul lui Vladimir Voronin, pe care, după toate aparenţele, nu-l mai consideră un partid incompatibil unei guvernări pro-europene. Cele două vorbesc despre nevoia unei colaborări constructive cu opoziţia, în timp ce liderul comunist, Vladimir Voronin, a părut să excludă nu demult posibilitatea unei astfel de cooperări cu o coaliţie ce ar include şi PL-ul.
De cealaltă parte, opoziţia socialistă, care controlează 24 de locuri în parlament, a şi înregistrat mai multe iniţiative, una referindu-se la denunţarea acordului de asociere, iar alta – la desfăşurarea unui referendum privind orientarea geopolitică a Republicii Moldova.
Reîntors recent dintr-o vizită la Bruxelles, premierul în exerciţiu Iurie Leancă a declarat că oficialii europenei l-ar fi atenţionat că negocierile pentru formarea unui nou guvern ar trebui accelerate. Cel mai probabil, însă, evenimente importante în acest sens în următoarele două săptămâni nu se vor produce.
