Liderii Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei au anunțat după discuțiile de două zile de la Minsk un plan de pace pentru regiunile din estul Ucrainei, unde rebelii pro-ruși luptă de multe luni cu forțele guvernului de la Kiev. Înțelegerea și eventuala ei însemnătate pentru Moldova este comentată pentru Europa Liberă de Nicu Popescu, expert politic de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene.
Nicu Popescu: „Este prea devreme să vorbim ce se va întâmpla pe termen lung, pentru că deocamdată situaţia pe termen scurt rămâne destul de dificilă şi foarte incertă. Nu sunt sigur în ce măsură acest acord va fi implementat şi dacă după această înţelegere de la Minsk chiar asistăm la o trecere a tensiunilor din estul Ucrainei dintr-o fază armată într-o fază conflictuală, dar non-armată. Rămâne să vedem ce se întâmplă în următoarele două zile. Există şi riscul că peste câteva săptămâni sau luni situaţia poate să se deterioreze din nou.”
Europa Liberă: Poate Occidentul să aibă încredere în această înţelegere, luând în calcul ce s-a întâmplat după semnarea unui acord similar, tot la Minsk, în septembrie anul trecut?
Nicu Popescu: „Într-adevăr nu există nici o garanţie şi într-adevăr există riscul şi chiar suspiciunea că în anumite condiţii Rusia ar putea să aleagă să revină la escaladarea situaţiei. Acest risc este destul de mare.”
Europa Liberă: Dar se scrie în acest document, care circulă pe Internet şi nu e limpede dacă e cel care a fost semnat, despre ce se întâmplă dacă Rusia nu respectă înţelegerea?
Nicu Popescu: „Nu există mecanisme de penalităţi stipulate de acest document. Nu este exclus că documentul care circulă este doar o parte a acelor lucruri asupra cărora s-a convenit. Şi în cazul acordul anterior de încetarea focului de la Minsk anumite lucruri s-au aflat după câteva luni chiar după semnare.
Bunăoară, relativ recent s-a aflat că partea ucraineană s-ar fi înţeles să ofere ruşilor controlul asupra aeroportului din Doneţk în schimbul unor sate. Și de această dată este foarte probabil că mai există careva înţelegeri care nu au fost făcute publice. Scopul unui astfel de acord nu este să se stipuleze careva penalităţi fie asupra Ucrainei, fie asupra Rusiei pentru nerespectarea acestuia. Însă pentru toată lumea este clar că aceste penalităţi pot exista şi pot fi luate în regim unilateral sau de SUA, sau în regim multilateral prin decizia UE.
Evident, este destul de clar fără a fi stipulat în acord că dacă Rusia va reveni la escaladarea situaţiei atunci UE ar putea menţine şi mări sancţiunile. O eventuală nerespectare a acordului de către Rusia ar mări şansele că SUA şi alte state din Europa ar putea lua mult mai în serios intenţia de a livra echipament militar Ucrainei. Acest tip de sancţiuni sau acest tip de acţiuni care ar contraveni intereselor Rusiei fac clar parte din calculul politic de la Minsk fără a fi stipulate explicit în acest acord de încetare a focului.”
Europa Liberă: Înţelegerea vorbeşte despre acordarea unui statut special regiunilor Luhansk şi Doneţk, dar lucrurile par a nu fi foarte limpezi, din moment ce declaraţiile președinților Ucrainei şi a Rusiei par a fi foarte diferite la acest capitol.
Nicu Popescu: „Scopul diplomaţiei din ultimele zile viza încetarea focului, ostilităţilor, astfel încât să se creeze timp şi premize pentru o discuţie mai largă despre statutul zonelor din estul Ucrainei. Dacă se reuşeşte încetare a focului această discuţie mai largă ar putea dura foarte mult timp. Poziţiile Moscovei şi Ucrainei sunt destul de îndepărtate. Ştim din exemplul conflictului transnistrean sau al celui din Abhazia şi Osetia că astfel de discuţii pot dura şi decenii. La această etapă s-a fixat dorinţa şi intenţia de a discuta statutul acestor zone, dar asta nu înseamnă că părţile sunt aproape de vreun compromis sau de a se pune de acord asupra parametrilor descentralizării sau federalizării Ucrainei.”
Europa Liberă: Nu se aminteşte, însă, nimic de Crimeea, ar însemna asta că s-ar fi oarecum acceptat ideea că Crimeea e „dată” Rusiei?
Nicu Popescu: „Nu. Trebuie să facem diferenţa dintre un acord tehnic de încetare a focului, care se referă în primul rând la situaţia existentă într-un conflict şi procesul politic mai larg de negocieri privind federalizare, neutralitate, integritate teritorială, principii mai generale. Nu este nimic anormal că un Acord de încetare a focului vizează doar o situaţie foarte îngustă dintr-o zonă geografică delimitată concret de zona în care de fapt au loc ciocnirile militare propriu-zise.”
Europa Liberă: Domnule Popescu, ce efect ar putea avea înţelegere la care s-a ajuns, pentru regiune, inclusiv pentru Republica Moldova?
Nicu Popescu: „Foarte mult depinde de faptul dacă acest acord de încetare a focului va rezista sau nu. Până la urmă, Ucraina trebuie să facă faţă la două războaie. Unul este războiul din Donbas, al doilea este războiul cu realităţile din Ucraina, care rămâne un stat destul de prost guvernat, cu destul de multă corupţie, criză economică destul de gravă.
Evident că acest conflict din estul Ucrainei limitează capacitatea guvernului de la Kiev de a face faţă celorlalte probleme de ordin politic, economic, de reformare a ţării. Speranţa atât a Occidentului, cât şi a autorităţilor de la Kiev este că prin stabilizarea situaţiei în est, Ucraina ar avea mai mult spaţiu şi mai multe şanse să reuşească în reformarea statului ucrainean.
Dacă războiul se opreşte acum şi Ucraina reuşeşte să intre într-o fază a unei normalităţi relative, să-şi reformeze economia, reuşeşte să evite o catastrofă economică, destul de probabilă, atunci evident că şi pentru Moldova acest lucru ar fi pozitiv. Dacă însă războiul continuă, sancţiunile Occidentale împotriva Rusiei cresc, economia şi rusă, şi ucraineană continuă această plonjare în abis, evident, va avea de suferit şi economia Republicii Moldova cu efecte politice în condiţiile în care populaţia şi aşa este destul de dezamăgită de guvernare şi resetarea sau evitarea acestei dezamăgiri nu este realizabilă în condiţiile în care situaţia economică se va agrava.
În acest sens orice scenariu negativ regional va avea un efect direct şi asupra Moldovei, iar dacă se reuşeşte stabilizarea situaţiei acest lucru ar oferi Moldovei mai multe şanse să evită o spirală regională negativă. Dar deocamdată nu ştim dacă acest acord de încetare a focului va funcţiona.”
Europa Liberă: Cine credeţi că a ieşit învingător în urma acestei runde de negocieri?
Nicu Popescu: „Eu cred că toată lumea, până la urmă, a pierdut ceea ce e valabil şi în situaţia conflictului, per ansamblu. Ucraina a pierdut teritorii, a pierdut timp preţios care ar fi putut fi investit în reformarea statului ucrainean. Rusia, în plan tactic, pare a fi ceva mai avantajată, evident, armata Rusiei este şi mai modernă, şi mai eficace, şi mai bine dotată faţă de armata ucraineană.
Dar, în plan strategic, tot ce afirma Rusia că sunt obiectivele ei faţă de Ucraina şi faţă de Europa de Est acum un an şi jumătate în urmă, de fapt, aceste obiective nu au fost realizate. Rusia spunea că nu-şi doreşte un NATO mai prezent în Europa de Est. În urma acestui conflict Rusia a primit un NATO, o alianţă, mult mai prezentă în Europa de Est, care îşi investeşte în dezvoltarea capacităţilor sale de protecţie a statelor NATO din regiune. Rusia spunea că îşi doreşte Ucraina în Uniunea Eurasiatică sub influenţa rusă. Iată că astăzi Rusia s-a trezit cu un control direct sau indirect asupra Crimeii şi a două jumătăţi din regiunile Doneţk şi Luhansk, dar a pierdut Ucraina. În acest sens, chiar nu văd nici o parte câştigătoare, care ar fi ieşit cu careva plusuri şi avantaje din criza din ultimul an."
