Europa Liberă: S-au complicat sau nu relaţiile cu Federaţia Rusă după summitul de la Riga?
Igor Boţan: „Uniunea Europeană, prin Declaraţia finală, a recunoscut că interesele Rusiei trebuie cumva luate în consideraţie, dar Uniunea Europeană a rămas fermă pe poziţiile sale, care au fost formulate la summitul Parteneriatului Estic din 7 mai 2009, că această zonă trebuie să fie una de responsabilitate comună şi în niciun caz una de interese exclusive ale Federaţiei Ruse.
Vreau să subliniez că acest lucru a fost discutat în 2009, Rusiei i s-a propus un statut foarte special, ţinând cont de relaţiile strategice dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. Rusia atunci a refuzat statutul pe care i l-a propus Uniunea Europeană, pentru ca ulterior să învinuiască Uniunea Europeană de promovarea propriilor interese în acest spaţiu pe care, aşa cum spuneam, Rusia pretindea că este de interese exclusive ale sale.”
Europa Liberă: Vitaly Portinikov spune că după Riga nu vor mai exista teritorii gri, că de acum încolo după hotarele Federaţiei Ruse va fi, de fapt, Uniunea Europeană, cel puţin valoric şi nu juridic.
Igor Boţan: „Uniunea Europeană rămâne pe propriile poziţii. Aceste poziţii au fost formulate încă în anul 2002, atunci când a fost lansată ideea vecinătăţii Uniunii Europene, care a devenit o strategie oficială în 2004 şi acea strategie a fost legată de securitatea Uniunii Europene, după valul de extindere din 2004, cel mai mare val de extindere şi sarcina nouă a Uniunii Europene de a trata noii vecini de o manieră prietenească, astfel încât să-i modernizeze şi să-i transforme în prieteni. Mai departe de acest obiectiv Uniunea Europeană nu a mers.
Eu nu sunt de acord cu domnul Vitali Portnikov, dimpotrivă, summitul de la Riga a demonstrat, din punctul meu de vedere, că această zonă rămâne una gri. Uniunea Europeană a subliniat foarte clar că aceste ţări nu au perspectiva europeană, deşi li se recunosc aspiraţiile europene ale acestor ţări, dar calitatea clasei politice şi calitatea cetăţeanului din aceste ţări lasă foarte mult de dorit, este mult prea departe până la îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga pentru ca aceste ţări să poată să se folosească de aceste aspiraţii.
Trebuie să recunoaştem că după aşa-zisele poveşti de succes, iată că ne pomenim într-o istorie horror, dacă ne referim la Republica Moldova. Elitele care au promis integrarea europeană, iată, că s-au dovedit a fi elite absolut compromise. Ucraina este într-un război, Georgia are probleme, Belarus şi Armenia au un comportament foarte special şi se mişcă, de fapt, în direcţii opuse. De aici și noua abordare a Parteneriatului Estic, nu la pachet, ci diferenţiat şi inclusiv.”
Europa Liberă: Prin urmare, Rusia are motive să fie mulţumită de rezultatele de la Riga?
Igor Boţan: „La nivel retoric da. Dar de facto, Federaţia Rusă are şi va avea mari probleme, fiindcă slăbirea atracţiei Uniunii Europene împinge aceste ţări spre Federaţia Rusă, iar Federaţia Rusă nu este acum în stare să facă faţă măcar susţinerii sau menţinerii pe linia de plutire a unei regiuni cum este Transnistria. Deci, cei care acum încet încep să lunece spre Federaţia Rusă...”
Europa Liberă: Între Transnistria şi Rusia există Ucraina, care a reziliat acordurile de colaborare militară. Cum va obţine Republica Moldova evacuarea muniţiilor de la Cobasna, dacă Ucraina şi-a închis hotarele pentru militarii ruşi?
Igor Boţan: „Politicienii ucraineni nu sunt naivi, ei înţeleg că Federaţia Rusă nu are de gând să-şi retragă muniţiile şi prezenţa militară din Transnistria. De aceea, din punctul meu de vedere, au procedat aşa cum au găsit de cuviinţă.”
Europa Liberă: Deci, le conservă...
Igor Boţan: „Este o mişcare spre îngheţarea şi mai profundă a acestui conflict. Iar pentru Republica Moldova, care va fi împinsă spre federalizare, este o salvare menţinerea îngheţată a conflictului transnistrean, pentru că dacă ar fi altfel şi transnistrenii ar începe să participe la alegerile parlamentare din Republica Moldova, atunci vectorul european al Republicii Moldova ar fi anulat completamente.
Cel puţin prezenţa militară rusă în Transnistria justifică nedeschiderea secţiilor de votare acolo şi, într-un fel, menţinerea situaţiei actuale, când există o competiţie, deja la limită, dintre partidele zise pro-europene şi cele euroasiatice din Republica Moldova.
De aceea, un calcul elementar arată că în prezent în situaţia creată cea mai bună soluţie este îngheţarea şi mai adâncă a acestui conflict şi menţinerea situaţiei, cel puţin sub control, prin aşa-zisa abordare a consolidării măsurilor de încredere dintre cele două maluri.”
Europa Liberă: Deci, păstrarea în azot până la vremuri mai bune...
Igor Boţan: „Până la vremuri mai bune, până când se ameliorează situaţia din Ucraina, până când avem certitudinea că cel puţin suntem protejaţi de Ucraina. Când vom ajunge la acel moment, nimeni nu poate să răspundă la această întrebare actualmente.”
