Faima Chişinăului de „oraş cu umeri dalbi de piatră” se veștezește, pe an ce trece, din cauza „hâdoșeniilor arhitecturale” care au invadat cartierele din spatele vitrinei turistice. Blocurile desfigurate de anexe şi de balcoane etanșate, gheretele impertinente ca oile fără cioban, panourile publicitare bezmetice transformă faţa pretins europeană a capitalei într-un iorgan peticit.
În câteva rânduri foştii edili au anunţat că nu vor mai elibera autorizaţii de construcţii pentru anexe şi pentru instalarea gheretelor. În ciuda acestor dispoziţii, imaginea oraşului a rămas aceeaşi, iar orăşenii cu tupeu au continuat să-şi spoiască „noile proprietăţi“ în fel şi chip. Au apărut garduri înalte şi porţi pe la mijloc de blocuri şi s-au înălțat construcții neautorizare pe bulevarde sau în locul spaţiilor verzi.
La această imagine se mai adaugă şi îngrijorarea unor specialişti în patrimoniu că centrul istoric riscă să dispară în maxim 10 ani dacă se continuă distrugerea clădirilor protejate de stat, unele rase de buldozere chiar sub nasul procurorilor.
În interpretarea unor factori de decizie din domeniu, sluţirea oraşului are loc cu buna ştiinţă a funcţionarilor municipali, dar şi cu aportul unor procurori şi judecători. Astfel, ar exista două scheme: fie funcţionarii de la primărie eliberează documentaţia necesară contra unor sume de bani (în ultimii ani mai mulţi funcţionari fie au fost prinşi în flagrant, fie au fost demişi sub suspiciunea de corupţie); în al doilea caz, proprietarii îşi legalizează construcţiile neautorizate în instanţe. Nu există niciun dosar de acest fel pe care l-ar fi câştigat municipalitatea, constată unii jurişti. Ultima situaţie o invocă deseori autorităţile municipale, care se scuză aruncând mingea în terenul celor din justiţie sau a celor de la Inspecţiei de stat în construcţii.
Oamenii legii au fost acuzaţi de inacţiune şi în ceea ce priveşte distrugerea imobilelor de patrimoniu. Potrivit specialiştii de la Agenţia de Stat pentru inspectarea şi restaurarea monumentelor, în jumătate din cazurile sesizate procurorii au considerat că nu s-a întrunit componenta de infracţiune, în alte situaţii oamenii legii în general nu au oferit vreun răspuns. Doar mediatizarea unor cazuri a temperat din elanul celor puşi pe distrugerea clădirilor cu valoare culturală şi istorică.
Presiunile economice şi imobiliare asupra funcționarilor din primărie sunt bine sesizate de chişinăuieni, arată datele unui sondaj realizat recent de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor. Potrivit cercetării, cel puţin jumătate din orăşeni sunt siguri că în primărie persistă un nivel înalt de corupţie. Problema e că multe din proiectele în care intervin factorii de corupţie sunt îngheţate sau sunt realizate la o calitate îndoielnică, iar ulterior are de suferit întreaga comunitate.
