In plină criză economică, un politician german sugera, poate numai pe jumătate în glumă, ca grecii să vândă niște insule pentru a-și plăti datoriile.
Dincolo de indignarea stârnită de acea remarcă în zeflemea rămâne faptul că destinațiile turistice constituie o importantă sursă economică pentru multe țări. Există destinații turistice atât de solide, încât milioane de turiști se vor buluci să meargă acolo în ciuda proastei reputații a primirii.
Astfel, Franța rămâne de departe principala destinație turistică de pe planetă, cu peste 80 de milioane de turiști-vizitatori pe an, dublu față de Italia sau Turcia, și asta în ciuda prețurilor foarte ridicate ale produselor de bază și în ciuda legendarei posăceli a chelnerilor sau a calității îndoielnice a hotelurilor.
Sigur, depinde de ce tip de turism vorbim. O țară cum e Thailanda se află de asemenea în topul primelor 10 destinații turistice de pe planetă, însă un factor determinant și niciodată spus oficial este acolo turismul sexual, la fel cum, în Europa, până la înăsprirea legislației olandeze, o bună parte din turismul care constituie o mană pentru Amsterdam era datorată consumului legal de droguri.
Acolo unde turismul e o sursă majoră a economiei, țara este extrem de vulnarabilă și dependentă de circumstanțe - uneori iraționale, alteori de atacuri dirijate intenționat.
Astfel, cu puțin timp înainte de această emisiune, vineri 26 iunie, teroriști islamici au masacrat un număr încă nedeterminat de oameni într-o stațiune turistică din Tunisia, după ce în primăvară făcuseră același lucru într-un muzeu din capitala țării, Tunis, căutând să lovească acest plămân economic al Tunisiei care e turismul.
Este limpede că, cel puțin în vara aceasta, Tunisia nu va mai figura ca destinație turistică pentru europeni, ceea ce va constitui o importantă lovitură economică pentru țară.
Nu altfel au procedat, în două rânduri, teroriști islamici pe insula indoneziană Bali, unde, în 2002, au omorât, printre alții, 200 de turiști într-o discotecă, căutând să lovească unul din motoarele economice ale țării.
Pentru multe economii neindustrializate de astăzi, turismul constituie așadar punctul nevralgic, pântecul moale al economiei.
Să mai spunem o vorbă și despre ghidurile turistice. Ghiduri turistice au existat încă de la Herodot, ale cărui scrieri sunt puțin și așa ceva; au existat, trecând prin Marco Polo, până la romanticii germani, care au inventat călătoria din plăcerea de a călători.
Scriitorul Franz Kafka, potrivit prietenului și biografului său Max Brod, a fost primul care a avut ideea de a scrie un ghid turistic pentru leneșii grăbiți, un ghid cu trasee predefinite și care să-ți indice tot ceea ce trebuie neapărat să vezi într-o singură zi, precum și toate cele pentru care nu e nevoie să te obosești.
Ei nu au propus însă conceptul vreunui editor, deoarece Kafka se temea că ideea i-ar putea fi furată.
------------
Criza din Ucraina, pe de o parte și liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, de cealaltă parte, au schimbat, în ultimii ani, preferințele cetățenilor moldoveni privind destinațiile de vacanţă. Una din cele mai preferate destinații, Ucraina, inclusiv Crimeea, a fost practic ștearsă din lista destinațiilor. Potrivit datelor Asociației Naționale a Agențiilor de Turism 70 la sută din cei care obișnuiau să-și petreacă vacanța în Ucraina s-au reorientat spre alte destinații începând cu 2013, spune preşedintele Asociaţiei Alexandr Juraveli:
„S-au replofilat nu numai turiştii, dar şi agenţiile de turism care lucrau numai cu Ucraina. S-au reprofilat pe destinaţii acceptabile din punct de vedere a preţului şi calităţii. S-a mărit volumul de vânzări spre Bulgaria în jur de 20 la sută şi spre Grecia de circa două ori. Dacă doi ani în urmă în Grecia se odihneau în medie 10 mii de turişti, anul trecut au fost 20 de mii, iar anul acesta o să crească esenţial. Foarte mult s-a mărit şi volumul de vânzări spre Turcia. Dacă doi ani în urmă erau până la 50 de mii de turişti care se odihneau în Turcia, anul trecut au fost 62 de mii, iar anul acesta aşteptăm în jur de 70 de mii.”
Este vorba doar despre turiștii care pleacă în vacanță prin intermediul agențiilor de turism, precizează Alexandr Juraveli. El spune că grație liberalizării regimului de vize au apărut şi destinaţii noi, care treptat câştigă teren, cum ar fi Croaţia şi Muntenegru. Pe de altă parte, a scăzut numărul cetățenilor care apelează la serviciile agențiilor de turism, care până la liberalizarea vizelor, își asumau toate procedurile birocratice legate de deschiderea vizelor. Aproape jumătate dintre cetăţenii moldoveni care merg în vacanţă în străinătate o fac fără a apela la agenţii de turism. Din nou Alexandr Juraveli:
„Persoanele au început să folosească mai mult sistemele online, îşi rezervează singuri bilete la avion, sau pleacă chiar cu maşina. Îşi rezervează hoteluri pe loc sau online. Se odihnesc desinestătător, ceea ce nu e neapărat un lucru pozitiv.”
350 de euro este costul mediu al unei vacanțe la mare. Statisticile agențiilor de turism arată că în jur de 7-8 la sută din populația Republicii Moldova își permit luxul de a petrece o vacanță în străinătate. Dacă îi luăm în calcul şi pe cei care merg fără intermediari atunci ar fi în jur de 15 la sută. Foarte puţini spune Alexandr Juraveli:
„Nu fiecare îşi permite. Şi dacă să ne uităm majoritatea din cei care îşi permit sunt din Chişinău sau din alte oraşe mai mari, cum ar fi Bălţi, Orhei. Cei care sunt la sate nu au bani pentru odihnă cu părere de rău.”
Alexandr Juraveli spune că încetarea conflictului din Ucraina ar putea să readucă această destinaţie în topul preferinţelor cetăţenilor moldoveni, întrucât ofertele sunt relativ mai ieftine, dar şi distanţa e mai mică. În opinia sa însă această destinaţie nu va mai fi la fel de populară ca altă dată.
