Evenimentele politice din Moldova si protestele care continua au fost in ultimele zile prezentate pe larg de presa de la Moscova, accentuindu-se ideea in mai multe comentarii că Rusia ar putea încerca să folosească protestele pentru a aduce la putere în Chișinău forțe pro-ruse (Expert.ru). Lideri importanti ai protestatarilor, precum Igor Botan si Oazu Nantoi, au afirmat ca acest pericol, desi nu poate fi negat, nu ii va putea opri pe manifestanti sa îşi înceteze protestele, iar Moscova nu ar trebui să fie folosita ca o „sperietoare” de catre guvernanti. Liliana Barbarosie a căutat sa afle de la mai multi experti politici – din Moldova, Statele Unite si de la Bucuresti cum se plaseaza relatiile moldo-ruse acum in contexul politic intern, regional si internaţional.
Pentru fostul ambasador moldovean la Washington, Igor Munteanu, un scrutin electoral anticipat primăvara viitoare ar însemna un risc major, pentru că s-ar putea solda cu rezultate favorabile Rusiei care nu a evitat niciodată până acum să se folosească de astfel de situaţii. De aceea, diplomatul priveşte cu mult scepticism această revendicare a protestului început duminică:
„Privind într-un mod diacronic acţiunile Federaţiei Ruse, e evident că o destabilizare a situaţiei în Republica Moldova ar fi furtuna perfectă de care ar avea nevoie. Pentru că în acest fel şi partidele pro-ruşeşti ar putea să-şi ceară o porţie de plăcintă mai mare, o contribuţie mai mare la formarea unei puteri pulitice. Nu s-a întâmplat nici o criză în Republica Moldova ca să nu existe tentaţia Federaţiei Ruse de a le exploata. De fiecare data când instituţiile statului au fost slăbite, s-a încercat atragerea unor decizii care să exploateze aceste slăbiciuni. În acest moment guvernul trebuie să negocieze în condiţii dificile cu FMI şi să demonstreze că e loială principiilor statului de drept, inclusiv de a face dreptate în cazul devalizării băncilor. Ar putea ca acordul cu FMI în genere să pice şi atunci ar exista oferte din partea altor ţări care n-ar copndiţiona decât culoarea coaliţiei de guvernare. Acest risc trebuie să-l luăm în considerare. Nu trebuie să fii din platforma DA ca să-ţi dai seama că protestele sunt legitime. Pe de altă parte, am fi orbi dacă nu am observa felul în care se mobilizează forţele ostile ale Republicii Moldova şi ostile integrării europene, căutând să se revaşeze prin rejucarea a meciului electoral. Cei care pun acum foarte multă presiune pe CEC, pe faptul că alegerile nu au fost legitime, comit o manipulare. Pentru că putem contesta în istorie orice lucru care nu ne-ar place, dar alegerile din noiembrie s-au jucat, ele trebuie să asigure guvernului posibilitatea de a gestiona procesul. Atunci când el nu gestionează, nu mergi către alegeri anticipate, ci încerci în primă instanţă să pui presiune pe partidele care şi-au asumat responsabilitatea. Şi abia în ultimă instanţă ceri anticipate.”
De cealaltă parte, liderii protestelor de la Chişinău, spun, în general, că „pericolul revanșei ruseşti” este, în acest moment, mai mult o invenţie utilizată ca mijloc de presiune asupra protestarilor, deoarece nici Rusia nu ar mai fi ceea ce a fost, nici electoratul moldovenesc:
„Poţi să furi ţara şi întotdeauna să spui că dacă nu ne lăsaţi să o furăm mai departe şi ne daţi jos, va câştiga Rusia. Foarte comod şi util pentru cei care sunt la guvernare. Dar dacă le luăm pe rând: Rusia deja nu mai poate ţine pe linia de plutire Transnistria, pentru că are de achitat sume enorme pentru menţinerea Osetiei, Abhaziei, Crimeii, Donbassului, menţinerea Belarusului în Uniunea Euroasiatică. Deci, Rusia nu are practic posibilitatea să destabilizeze Republica Moldova şi s-o menţină”, explică Igor Boţan.
„Noi prea multe le-am iertat celor care s-au declarat proeuropeni de dragul nevenirii comunişţilor la putere în 2013, am închis ochii la toate fărădelegile comise de proeuropenii noştri şi am târât în dinţi rezultatul alegerilor din noiembrie 2014, pentru ca ei după aceasta să ne trădeze deschis. De aceea eu deja nu vreau să aud argumentul că trebuie să menţinem hoţii proeuropeni la guvernare, ca să nu vină hoţii pro-putinişti,” spune la rândul său Oazu Nantoi.
Solicitat de noi, analistul politic roman Armand Goşu, care îşi publică articolele în revista „22”, ajunge totuşi la concluzia că liderii protestelor de la Chişinău greşesc atunci când vin cu revendicări politice atât de radicale, cum e cea de organizare de alegeri anticipate. Într-un context regional atât de complicat, dominat de criza din ucraiană, o astfel de evoluţie ar putea face ca Republica Moldova să rişte un parcurs negativ, explică Armand Goşu:
„Înţeleg că situaţia e dramatică, că încrederea în clasa politică e la cote de avarie, că sunt acte grave de corupţie care trebuie cercetate şi pedepsite. Dar, după exemplul României, am să vă spun că nu sunt suficiente alegerile. Problema e să reformezi instituţiile, Ministerul de Interne, CNA-ul , justiţia - singurele care, dacă vor funcţiona cu adevărat, sunt capabile să împiedice politicienii să fure. În România, de exemplu, au fost mitinguri pentru reformarea justiţiie, în sprijinul DNA, pentru lupta anticorupţie. Acest miting de la Chişinău, venind dintr-o data cu revendicări politice radicale, se poziţionează într-ţo zonă politică, mai puţin civică. Iar eu nu cred că neapărat acele revendicări ar putea fi o soluţie pentru Republica Moldova. Pot veni alţi parlamentari, alte partide, care pot fi la fel de corupte. E o naivitate dacă ne închipuim, şi în România lucrul acesta s-a văzut foarte bine, că noile partide sau tinerii politicieni sunt mai puţin corupţi. Nu. Partidele şi politicienii sunt legaţi între ei prin reţele corupte şi se protejează unii pe alţii. Dacă cineva vrea ca într-adevăr să identifice boala de care suferă Republica Moldova şi să-i administreze tratamentul care s-o poată salva, asta înseamnă reformarea justiţiei, lupta împotriva corupţiei. Soluţia e constituirea unor instituţii puternice care să asigure respectarea legii. Partidele s-au schimbat în România, au venit figuri noi, interesante, cu o stilistică deosebită, dar în cele din urmă s-au dovedit la fel de corupţi ca şi vechii politicieni. Deci, soluţia nu e să aduce alţi politicieni la putere, ci să reformezi justiţia, să pui CNA la treabă, şi depolitizezi aceste instituţii. Câtă vreme vor fi doar anexe ale partidelor politice, ele nu îşi vor face datoria, pentru conducătorii lor nu respectarea legii va fi prioritatea, ci să le facă pe plac partidelor respective.”
Pentru Președintele Fundației Moldova de la Washington, Vlad Spânu, faptul că liderii protestelor de la Chişinău nu au pus o alternative politică în faţa celor pe care i-au chemat în stradă este fie lipsă de gândire strategică, fie semn al existenţei unei agende ascunse în rândul însufleţitorilor acestor manifestaţii:
„Organizatorii protestelor nu au arătat populaţiei că ar avea o alternativă. Asta pentru mine înseamnă că ei fie nu au avut o gândire strategică (pentru că atunci când ceri plecarea, ai în vedere că cineva va veni în loc, deci trebuie să vii cu o forţă politică de alternativă) fie că e o agenda ascunsă, nespusă, pe care organizatorii nu vor să o comunice deocamdată. Îi cunosc pe unii dintre membrii platformei DA. Sunt sigur că ei nu s-au gândit, ca strategie, să-i aducă la putere pe Dodon şi Usatâi, dar o agendă ascunsă totuşi ar putea exista, cum ar fi să propulseze alte partide cu care nu au vrut să-şi arate legătura.
