Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Economia regiunii transnistrene a înregistrat o scădere fără precedent – produsul regional brut a scăzut cu 19 la sută în prima jumătate a acestui an. Administrația din stânga Nistrului începe recensământul populației din regiune, care va dura două săptămâni. Proteste antiguvernamentale în regim non-stop la Chișinău. Cum sunt acestea văzute de experții moldoveni, de presa rusă, de analiști din străinătate, dar și de oamenii de rând din regiunea transnistreană.
***
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, care vă sunt prezentate de colegul meu Radu Benea:
În primele opt luni ale acestui an veniturile acumulate la bugetul regiunii transnistrene a scăzut cu 17 la sută, iar produsul regional brut a înregistrat o scădere fără precedent – de 19 la sută. Șefa executivului de la Tiraspol, Tatiana Turanskaia, a spus că datoria administrației către cetățeni, constând din partea de 30 la sută din salarii și pensii care nu se mai achită din februarie, a ajuns la aproape 600 milioane ruble transnistrene, sau 53 milioane dolari. „Nivelul jos al acumulărilor bugetare nu ne permite să construim prognoze optimiste. În bugetul pentru anul 2016 vor fi incluse cifre reale”, a spus Turanskaia. Anularea de la 1 ianuarie a comerțului preferențial cu UE va pune Transnistria în situația de a achita taxe vamale pentru exporturile care vor merge pe piața europeană, ceea ce va reduce competitivitatea produselor transnistrene și la reducerea producției industriale. Acest lucru va aprofunda și mai mult criza economică și va reduce și mai mult veniturile bugetare, spun factorii de decizie de la Tiraspol. Din considerente politice, Tiraspolul refuză să adere la Zona de liber schimb cu UE, chiar dacă acest lucru ar însemna continuarea regimului de export fără taxe pe piața europeană. Statistica spune că peste 30 la sută din exporturile regiunii sunt asimilate de UE, iar 40 la sută din produse sunt comercializate pa malul drept al Nistrului.
În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a continuat toată săptămâna protestul maraton organizat de Platforma Civică „Demnitate și Adevăr”, care a cerut demisia primilor persoane în stat și convocarea de alegeri parlamentare anticipate. Primul ministru Valeriu Streleț și președintele Nicolae Timofti au declarat că nu vor demisiona pentru a nu provoca o criză de vid de putere la Chișinău. În analizele pe marginea protestelor de la Chișinău, presa rusă desenează scenarii apocaliptice pentru Republica Moldova, scenarii care duc inevitabil către confruntare armată și dezghețarea conflictului de pe Nistru. Publicațiile de la Moscova trasează cu insistență paralele dintre protestele de la Chișinău și Maidanul de la Kiev. În contextul acestor proteste, șeful administrației de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, a declarat că dacă situația se destabilizează Tiraspolul își rezervă, citez, „dreptul de divorț civilizat de Moldova”.
Joi la Tiraspol a avut loc o nouă întâlnire dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului – Victor Osipov și Nina Ștanski. Tiraspolul a avertizat Chișinăul că ar putea să restricționeze circulația mașinilor cu numere de înmatriculare în Republica Moldova pe teritoriul regiunii transnistrene. Nina Ștanski a cerut autorităților moldovene să-și revizuiască decizia recentă privind interzicerea circulației transportului cu înregistrare transnistreană prin punctele de control de la granița cu Ucraina. Potrivit agenției Novosti Pridnestrovia, Victor Osipov a explicat că Republica Moldova nu a făcut decât să se conformeze legislației interne și angajamentelor internaționale prin care mașinile din regiuni nerecunoscute nu pot fi lăsate să treacă frontiera.
Următoarea întâlnire în formatul 1+1 va avea loc pe 25 septembrie, iar Tiraspolului va fi reprezentat la această întâlnire de actualul adjunct al Ninei Ștanschi, Vitali Ignatiev. Nina Ștanski pleacă din fruntea departamentului de externe transnistrean, urmând să se căsătorească cu liderul regiunii, Evghenii Șevciuk, iar Vitali Ignatiev o va succede în funcție.
În perioada 14-25 septembrie în Transnistria va avea loc recensământul populației. Departamentul de statistică de la Tiraspol a făcut apel către populație să fie responsabilă și să participe la recensământ. La ultimul recensământ din URSS din 1989 numărul populației din regiunea transnistreană era de 790 mii. În anii 2003-2004 statisticile prezentate de Tiraspol arătau diminuarea populației până la 490 mii de locuitori. Din 2004 până în prezent statisticile transnistrene spun că populația a crescut la 514-520 mii, însă autoritățile de la Chișinău susțin că cifrele sunt exagerate artificial pentru a nu arăta amploarea exodului populației din regiune. Potrivit datelor Chișinăului, în regiunea transnistreană sunt 380-400 mii de locuitori, dintre care 300 mii dețin cetățenia moldovenească.
***
Europa Liberă: Evenimentele politice din Moldova și protestele care continuă au fost în ultimele zile prezentate pe larg de presa de la Moscova, accentuându-se ideea în mai multe comentarii că Rusia ar putea încerca să folosească protestele pentru a aduce la putere în Chișinău forțe pro-ruse. Perspectiva din care sunt tratate evenimentele este conținută în sintagma „Maidanul moldovenesc”, pe care o folosesc cu din ce în ce mai multă insistență publicațiile ruse.
Portalul Sputnik, afiliat al intereselor mediatice rusești, spune că protestul de la Chișinău este o încercare de a schimba o guvernare pro-europeană cu una și mai pro-europeană și sugerează că forțele de stânga pro-ruse, care acum sunt în opoziție, constituie de fapt alternativa reală pentru Republica Moldova, care ar putea veni la putere în cazul unor alegeri anticipate.
Agenția de știri RIA Novosti publică un material analitic în care susține că autoritățile moldovene folosesc tensionarea relațiilor cu Rusia – expulzarea jurnaliștilor, întreruperea relațiilor cu atașatul militar rus, expulzarea delegațiilor regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud – ca modalitate de a distrage atenția societății de la protestele din centrul Chișinăului și a o reorienta către Transnistria și conflictul de acolo. Publicația avertizează că astfel de acțiuni, citez, „nu vor duce la nimic bun”.
Cu din ce în ce mai multă insistență presa rusă plasează și Transnistria în contextul protestelor de la Chișinău, spunând că situația riscă să ajungă într-un punct fierbinte. Mai multe publicații ruse prezintă ca fiind foarte verosimil scenariul în care Republica Moldova, împreună cu Ucraina, atacă militar Transnistria. Publicația electronică Fondul Culturii Strategice susține că protestele de la Chișinău ar fi fost orchestrate de Occident pentru a înlocui actualele elite, care nu doresc escaladarea situației pe Nistru, cu altele, mult mai radicale.
Iar publicația rusă Moskovskii monitor sugerează că Transnistria ar putea deveni o nouă Crimee, dacă situația din Republica Moldova se va agrava.
Lideri importanți ai protestatarilor, precum Igor Boțan și Oazu Nantoi, au afirmat că pericolul venirii la putere a unor partide pro-ruse, deși nu poate fi negat, nu îi va putea determina pe manifestanți să îşi înceteze protestele, iar Moscova nu ar trebui să fie folosită drept „sperietoare” de către guvernanți. Colega mea Liliana Barbăroșie a căutat să afle de la mai mulți experți politici – din Moldova, din Statele Unite și de la București – cum se plasează relațiile moldo-ruse acum în contextul politic intern, regional și internaţional.
Liliana Barbăroșie: Pentru fostul ambasador moldovean la Washington, Igor Munteanu, un scrutin electoral anticipat primăvara viitoare ar însemna un risc major, pentru că s-ar putea solda cu rezultate favorabile Rusiei care nu a evitat niciodată până acum să se folosească de astfel de situaţii. De aceea, diplomatul priveşte cu mult scepticism această revendicare a protestului început duminică:
„Privind într-un mod diacronic acţiunile Federaţiei Ruse, e evident că o destabilizare a situaţiei în Republica Moldova ar fi furtuna perfectă de care ar avea nevoie. Pentru că în acest fel şi partidele pro-ruşeşti ar putea să-şi ceară o porţie de plăcintă mai mare, o contribuţie mai mare la formarea unei puteri politice. Nu s-a întâmplat nici o criză în Republica Moldova ca să nu existe tentaţia Federaţiei Ruse de a le exploata. De fiecare data când instituţiile statului au fost slăbite, s-a încercat atragerea unor decizii care să exploateze aceste slăbiciuni. În acest moment guvernul trebuie să negocieze în condiţii dificile cu FMI şi să demonstreze că e loială principiilor statului de drept, inclusiv de a face dreptate în cazul devalizării băncilor. Ar putea ca acordul cu FMI în genere să pice şi atunci ar exista oferte din partea altor ţări care n-ar condiţiona decât culoarea coaliţiei de guvernare. Acest risc trebuie să-l luăm în considerare. Nu trebuie să fii din platforma DA ca să-ţi dai seama că protestele sunt legitime. Pe de altă parte, am fi orbi dacă nu am observa felul în care se mobilizează forţele ostile ale Republicii Moldova şi ostile integrării europene, căutând să se revanşeze prin rejucarea a meciului electoral. Cei care pun acum foarte multă presiune pe CEC, pe faptul că alegerile nu au fost legitime, comit o manipulare. Pentru că putem contesta în istorie orice lucru care nu ne-ar place, dar alegerile din noiembrie s-au jucat, ele trebuie să asigure guvernului posibilitatea de a gestiona procesul. Atunci când el nu gestionează, nu mergi către alegeri anticipate, ci încerci în primă instanţă să pui presiune pe partidele care şi-au asumat responsabilitatea. Şi abia în ultimă instanţă ceri anticipate.”
De cealaltă parte, liderii protestelor de la Chişinău, spun, în general, că „pericolul revanșei ruseşti” este, în acest moment, mai mult o invenţie utilizată ca mijloc de presiune asupra protestatarilor, deoarece nici Rusia nu ar mai fi ceea ce a fost, nici electoratul moldovenesc:
„Poţi să furi ţara şi întotdeauna să spui că dacă nu ne lăsaţi să o furăm mai departe şi ne daţi jos, va câştiga Rusia. Foarte comod şi util pentru cei care sunt la guvernare. Dar dacă le luăm pe rând: Rusia deja nu mai poate ţine pe linia de plutire Transnistria, pentru că are de achitat sume enorme pentru menţinerea Osetiei, Abhaziei, Crimeii, Donbasului, menţinerea Belarusului în Uniunea Euroasiatică. Deci, Rusia nu are practic posibilitatea să destabilizeze Republica Moldova şi s-o menţină”, explică Igor Boţan.
„Noi prea multe le-am iertat celor care s-au declarat proeuropeni de dragul nevenirii comuniştilor la putere în 2013, am închis ochii la toate fărădelegile comise de proeuropenii noştri şi am târât în dinţi rezultatul alegerilor din noiembrie 2014, pentru ca ei după aceasta să ne trădeze deschis. De aceea eu deja nu vreau să aud argumentul că trebuie să menţinem hoţii proeuropeni la guvernare, ca să nu vină hoţii pro-putinişti”, spune la rândul său Oazu Nantoi.
Solicitat de noi, analistul politic roman Armand Goşu, care îşi publică articolele în revista „22”, ajunge totuşi la concluzia că liderii protestelor de la Chişinău greşesc atunci când vin cu revendicări politice atât de radicale, cum e cea de organizare de alegeri anticipate:
„Înţeleg că situaţia e dramatică, că încrederea în clasa politică e la cote de avarie, că sunt acte grave de corupţie care trebuie cercetate şi pedepsite. Dar, după exemplul României, am să vă spun că nu sunt suficiente alegerile. Problema e să reformezi instituţiile, Ministerul de Interne, CNA-ul , justiţia – ele singurele care, dacă vor funcţiona cu adevărat, sunt capabile să împiedice politicienii să fure. În România, de exemplu, au fost mitinguri pentru reformarea justiţie, în sprijinul DNA, pentru lupta anticorupţie. Acest miting de la Chişinău, venind dintr-o data cu revendicări politice radicale, se poziţionează într-o zonă politică, mai puţin civică. Iar eu nu cred că neapărat acele revendicări ar putea fi o soluţie pentru Republica Moldova. Pot veni alţi parlamentari, alte partide, care pot fi la fel de corupte. E o naivitate dacă ne închipuim, şi în România lucrul acesta s-a văzut foarte bine, că noile partide sau tinerii politicieni sunt mai puţin corupţi. Nu. Partidele şi politicienii sunt legaţi între ei prin reţele corupte şi se protejează unii pe alţii. Dacă cineva vrea ca într-adevăr să identifice boala de care suferă Republica Moldova şi să-i administreze tratamentul care s-o poată salva, asta înseamnă reformarea justiţiei, lupta împotriva corupţiei”
Într-un context regional atât de complicat, dominat de criza din Ucraina, o astfel de evoluţie ar putea face ca Republica Moldova să rişte un parcurs negativ, explică Armand Goşu.
***
Analistul politic de la Tiraspol Andrei Safonov, stabilit la Chișinău, spune că locuitorii regiunii transnistrene nu văd ca fiind o prioritate pentru ei și nu atrag prea multă atenție evoluțiilor de la Chișinău, mai ales că în această perioadă atenția principală în regiune este captată de pregătirea de alegerile în Sovietul Suprem și alegerile locale care vor avea loc în noiembrie. Andrei Safonov:
Andrei Safonov: „În primul rând, aș vrea să menționez că transnistrenii nu consideră protestele de la Chișinău drept eveniment căruia să-i acorde o atenție prioritară. Indiscutabil că ei nu ignoră și nu se fac că nu observă aceste evoluții, dar aș spune că în stările lor de spirit predomină o îngrijorare reținută, pentru că nimeni nu știe sub ce lozinci, sub ce drapele și sub ce acoperiș politic va evolua mai departe situația.
Pe de o parte, se observă dispersarea forțelor politice din Moldova. De exemplu, Platforma Demnitate și Adevăr are o anumită agendă, partidul lui Renato Usatîi – Partidul Nistru – are altă agendă, socialiștii promit și ei să pornească propriile lor proteste, iar despre cum și-a organizat protestele blocul roșu al lui Grigorii Petrenco știm deja cu toții. Astfel încât transnistrenii în principiu au următorul punct de vedere: „Important este să nu se producă o radicalizare de dreapta a cursului politic și a situației politice și să nu se revină astfel la atmosfera sfârșitului anilor 80 – începutului anilor 90”. Altfel, nu se observă deocamdată careva isterii sau vreo atmosferă de frică.”
Europa Liberă: Și atunci prin ce se explică comentariile din presa rusă, legate de faptul că Transnistria poate deveni o a doua Crimee sau că s-ar putea ajunge la o dezghețare a conflictului, că armata moldovenească ar putea ataca Transnistria și așa alte scenarii de felul acesta? Există fărâme de adevăr în acestea sau sunt totuși mai mult articole speculative și propagandistice?
Andrei Safonov: „Eu cred că acum trebuie pus în evidență următorul aspect: pe de o parte, mass media și desigur analiștii și politicienii din Occident, în particular cei din SUA și UE, precum și cei din Rusia pe de altă parte, luptă pentru influența pe teritoriul întregului teritoriu al fostei Moldove sovietice. Și desigur că această luptă își are reflectarea pe paginile ziarelor, în alte resurse mediatice – pe internet, la radio și televiziuni.
Eu aș scoate în evidență următorul aspect. Pe de o parte, misiunile diplomatice occidentale, dacă judecăm după unele declarații, deja și-au manifestat interesul în legătură cu ceea ce se întâmplă la Chișinău și tonalitatea lor este destul de negativă în raport cu puterea actuală și una de susținere la adresa protestului care are loc în centrul orașului Chișinău. Acest lucru, respectiv, îngrijorează Moscova și trezește mutări propagandistice și informaționale de răspuns.
După cum am spus la începutul discuției, mult vor depinde de cum vor încerca liderii protestatarilor să-și organizeze mai departe acțiunile. Fie aceștia vor încerca să atragă de partea lor oameni de orientări politice diferite – de la cea europeană la cea eurasiatică, fie se va menține strict lozinca cu privire la faptul că protestul se face pentru ca Moldova să meargă pe calea așa-numită corectă de integrare europeană, în opoziție cu ceea ce unii numesc imitarea parcursului european de către actualele autorități.
Auzim din când în când în ultimul timp afirmații de gelul acesta. Și bineînțeles că din acest punct de vedere adepții apropierii de Rusia, dar și politicienii și jurnaliștii ruși au anumite îngrijorări.”
Europa Liberă: Săptămâna aceasta au fost câteva situații la care a reacționat inclusiv Ministerul de Externe al Federației Rusă. Iar presa rusă a scris că are loc o nouă rundă de tensionare a relațiilor dintre Chișinău și Moscova. Este vorba despre expulzarea jurnaliștilor ruși, a delegațiilor regiunilor Abhazia și Osetia de Sud care au fost la Tiraspol la sărbătorirea a 25 de ani a proclamării Transnistriei, precum și despre incidentul cu atașatul militar rus cu care Ministerul moldovean al Apărării a întrerupt relațiile tot pentru că acesta fusese la parada de la Tiraspol. Presa rusă scrie că aceste lucruri se fac pentru a distrage atenția de la problema protestelor. Vedeți și alte explicații aici?
Andrei Safonov: „Eu cred că aici trebuie evidențiate câteva momente. Primul este că acțiunile autorităților și ale Chișinăului oficial într-o anumită măsură au devenit, într-adevăr, mai de dreapta. Acest lucru se poate explica prin faptul că în coaliția de guvernare recent a intrat Partidul Liberal care este unul unionist în esență. Pe de altă parte, puterea este interesată ca protestatarii, cel puțin aripa pro-occidentală, pro-românească, să nu acuze Chișinăul oficial de faptul că face cedări Moscovei, motiv pentru care a întreprins anumite acțiuni publice, demonstrative în această direcție.
În ceea ce privește atașatul militar al Federației Ruse, în situația aceasta cred că a jucat un anumit rol ministrul Apărării al Moldovei, reprezentantul Partidului Liberal domnul Șalaru, care, după cum știm, a abordat foarte activ acest subiect și a cerut autorităților moldovene să adopte o poziție oficială și să reacționeze la prezența atașatului militar al Rusiei pe data de 2 septembrie la Tiraspol.
Și suprapunerea tuturor acestor factori, cred eu, a și contribuit la faptul că relațiile dintre Moscova și Chișinău, într-adevăr, au devenit ceva mai reci.”
Europa Liberă: Cum vedeți în acest context continuarea procesului de negocieri dintre Chișinău și Tiraspol? Există careva perspective reale, un dialog real, sau acest dialog tinde să se reducă la zero din cauza acestor evenimente?
Andrei Safonov: „După cum am mai discutat și anterior, până în prezent nu a fost eliminată principala contradicție dintre Chișinău și Tiraspol – este vorba despre orientarea către modele integraționiste diferite. Chișinăul este adeptul modelului european, Tiraspolul – al celui eurasiatic, iar eu până acum nu am întâlnit niciun plan de reglementare care ar presupune un careva compromis între aceste două poziții. Și acest lucru reduce la zero dialogul pe probleme politice, iar în ceea ce privește chestiunile din primele două așa-numite coșuri – problemele sociale, economia, transportul, medicina, asigurarea cu pensii – desigur că aceste probleme pot fi discutate și se pot găsi soluții. Dar noi vedem în ultimele luni că după schimbarea puterii în Ucraina unii politicieni de dreapta de la Chișinău consideră că a venit timpul ca Transnistria să fie strivită de tot. Respectiv, din partea nu doar a Tiraspolului, dar și a Moscovei, vin măsuri și declarații de răspuns.
Iată de ce acum cea mai pozitivă sarcină ar fi ca cel puțin să nu se admită răcirea și mai puternică în continuare a relațiilor moldo-transnistrene. Dacă politicienii și diplomații vor reuși să se oprească, să respire adânc și să se gândească că cel mai bine ar fi să nu agraveze situația în continuare, atunci cred că în timp vom putea trece la soluționarea tuturor problemelor în spirit pozitiv.”
Europa Liberă: Ați spus „în timp” – cam cât de mult ar putea însemna asta?
Andrei Safonov: „Cel puțin în următoarele două-trei luni Transnistria va fi în principal ocupată cu problemele sale interne – alegerile în Sovietul Suprem și în consiliilor locale, alegeri care vor avea loc pe 29 noiembrie. Aici trebuie să adăugăm faptul că relațiile dintre instituțiile puterii în Transnistria acum sunt foarte tensionate și pe de altă parte la Chișinău deocamdată nimeni nu știe cum va evolua situația legată de seria de proteste care are loc. Am în vedere nu doar cele ale Platformei Demnitate și Adevăr, dar și cele anunțate de forțele politice de stânga. Se pare că aceste proteste abia urmează.”
Europa Liberă: Ați ascultat opinia analistului politic Andrei Safonov.
***
Europa Liberă: Dar cum se văd acțiunile de protest din centrul Chișinăului din afara Republicii Moldova? Expertul leton Alex Grigorievs, jurnalist și consultant politic, care a fost director al Institutului Democratic Naţional (NDI) de la Chișinău în perioada guvernării comuniste, spune că a văzut multă disperare și frustrare la oamenii care au venit să protesteze în piață împotriva guvernării corupte, dar că urmările acestui protest sunt imprevizibile. După ce l-au văzut în Piața Marii Adunări Naționale, unde a mers să vadă protestul, jurnaliștii ruși au scris imediat că anume Alex Grigorievs ar fi stat în spatele acestui protest, ca, citez, organizator al mai multor revoluții portocalii. Colegul meu de la Radio Svoboda, Iaroslav Șimov, l-a întrebat pe Alex Grigorievs dacă aceste zvonuri au vreun grăunte de adevăr.
Alex Grigorievs: „Bineînțeles că nu. Și pentru mine ceea ce se întâmplă în Moldova a fost o surpriză. Deși cunosc foarte multă lume, inclusiv dintre liderii mișcării de protest, de exemplu pe Igor Boțan. Dar am venit aici pentru cu totul alte scopuri – pentru a evalua trei Think-Tankuri, organizații neguvernamentale și am fost contractat de Fundația Soros. Urmează să evaluez activitatea acestor organizații și să formulez recomandări pentru îmbunătățirea eficienței organizațiilor, dar și a vizibilității publice a acestora. Adică o vizită pur tehnică și nepolitică. Probabil cineva m-a văzut, pentru că am foarte mulți cunoscuți aici, având în vedere că am lucrat cândva în Moldova. Pe vremea președintelui Voronin am fost acuzat de faptul că am organizat aici revolte – iarăși o acuzație absurdă și total nefondată. Oamenii ăștia nici nu încearcă să fie credibili atunci când mint. De exemplu, eu eram acuzat de faptul că mergeam în România în 2009 și organizam grupele de militanți care urmau să protesteze și să provoace dezordini în masă apoi la Chișinău. Asta, în timp ce eu, în toți cei șase ani cât am stat în Moldova am fost în România o singură dată, și atunci pentru foarte scurt timp. Dar se pare să apropierea de adevăr nu este principalul scop – important e să trântești ceva…”
Europa Liberă: Vă aflați acum la Chișinău unde au loc evenimente destul de furtunoase. Cum arată aceste proteste?
Alex Grigorievs: „Acolo a fost instalat un anumit număr de corturi. Nu par să fie ocupate toate – oamenii vin și pleacă. Dar unele corturi totuși se pare că rămân goale. Acestea sunt mutate din când în când dintr-un loc în altul. Adică, de fapt, în piață nu e foarte multă lume. Corturile atrag atenția, oamenii vin, se plimba printre corturi și pleacă mai departe. Însăși protestele provoacă aici sentimente neunivoce – există două sau chiar trei puncte de vedere. Pe de o parte, există repulsia față de acțiunile autorităților.”
Europa Liberă: Asta este în legătură cu corupția. Cu scandalul privind dispariția miliardului de euro?
Alex Grigorievs: „Da, a unui miliard de euro, peste 10 la sută din buget, o parte importantă din Produsul Intern Brut – adică sunt bani foarte mari pentru Moldova, care este o țară destul de săracă. Cel mai interesant este că acești bani au dispărut și nu se întâmplă nimic – nici nu sunt sigur dacă a fost deschis dosar penal. Asta în condițiile în care este evident că Procuratura trebuie să acționeze, că trebuia să acționeze conducerea Băncii Naționale a Moldovei, dar aceasta nu a făcut nimic, lucru pentru care trebuie să răspundă, la fel ca și Ministerul Finanțelor. Mai ales că nu a fost un eveniment care s-a produs o singură dată, ci mai degrabă un șir de evenimente, de acțiuni cu mai multe mutări care au adus la acest rezultat. Și cel mai interesant este că aceste mutări multiple continuă și nu există nicio garanție că peste câteva luni nu vom afla despre al doilea și al treilea miliard care s-a dematerializat”.
Europa Liberă: Ați spus că reacția societății este de două sau chiar trei feluri. Prima că este repulsia și indignarea în legătură cu actele de corupție ale autorităților. Iar cea de a doua și cea de a treia reacții – cum sunt?
Alex Grigorievs: „Această primă atitudine este împărtășită de toată lumea. Mai departe sunt deja subtilități politice. Mai sunt partidele de stânga și pro-ruse, în frunte cu socialiștii, iar al doilea partid este cel al lui Renato Usatîi, primarul orașului Bălți. Acestea pun semnul egalității între proiectul pro-european al Moldovei pe ansamblu și aceste acțiuni de corupție și pentru ele „jos Parlamentul, jos președintele și Guvernul” înseamnă revenirea în Uniunea Eurasiatică și la prietenia cu Rusia. Dar sunt și oameni care împărtășesc repulsia față de guvernarea coruptă, dar care nu renunță la proiectul pro-european al Moldovei.
Europa Liberă: Acest ultim grup și este nucleul coaliției civice care a organizat aceste acțiuni de protest? Adică sunt cetățeni pro-europeni care protestează împotriva guvernului de asemenea pro-european?
Alex Grigorievs: „Știți, acolo sunt oameni foarte diferiți, Igor Boțan, de exemplu, da. Dar în același timp este evident că foloasele le vor trage nu ei. Pentru că acum sunt organizate și reprezintă o forță cât decât reală partidele care nu sunt pro-europene. Forțele pro-europene fie sunt pătate de acțiuni de corupție, fie nu sunt organizate. Iată de ce dacă acum vor fi alegeri, exisă pericolul că vor câștiga anume forțele pro-ruse, de stânga. Și acest lucru pune în gardă foarte mulți oameni de orientare pro-europeană, dar care sunt împotriva corupției. Există un sentiment de frustrare și, dacă nu disperare, cel puțin de dezorientare…”
Europa Liberă: Negocierile dintre primul ministru Valeriu Streleț și reprezentanții celor care au ieșit în piață nu s-au soldat cu nimic pentru că Valeriu Streleț a refuzat să demisioneze împreună cu Guvernul. A refuzat să plece și președintele. Ce se va întâmpla acum – este un impas? Cum credeți că vor evolua evenimentele în continuare?
Alex Grigorievs: „Este foarte greu de spus… Eu cred că corturile vor rămâne, eu cred că din când în când conducerea Platformei Demnitate și Adevăr va chema oamenii în piață. Dar, din punctul meu de vedere, greșite au fost chiar aceste revendicări de demisie generală. Nu există nicio bază legală, formală pentru demisie. Mandatul președintelui Timofti expiră în martie, adică foarte curând, în orice caz. Alegerea președintelui în Moldova este întotdeauna un proces foarte dificil, pentru că pentru asta este nevoie de 61 de voturi din Parlament din cele 101, și aceste 61 de voturi sunt întotdeauna foarte greu de obținut, este nevoie mereu de niște coaliții foarte complexe. Iar dacă deputații nu vor reuși să aleagă președintele, asta înseamnă oricum alegeri noi, adică căderea Guvernului și alegeri anticipate. Adică o anumită criză oricum va fi în curând. Dar acum aceste acțiuni forțează apropierea acestei crize. Mie mi se pare că acest lucru este ușor imprudent. Știți probabil că revoluțiile mai mereu sunt începute de romantici, sunt făcute adesea de combatanți, iar de rezultate se folosesc ticăloșii…”.
Europa Liberă: Ultima întrebare. Pe site-uri transnistrene și pe unele site-uri rusești care urmăresc situația din regiune au apărut articole care spun că dacă situația de la Chișinău și în Republica Moldova în general se va agrava în tensiona în continuare și va ieși de sub control, atunci Transnistria poate deveni ceva similar Crimeii, adică să se unească deschis sau să proclame alipirea sa la Rusia. Iar Rusia ar putea în anumite formule interveni direct în această situație. Credeți că sunt realiste aceste comentarii? Se gândesc oare autoritățile moldovene, dar și protestatarii, la astfel de evoluții?
Alex Grigorievs: „Mie mi se pare că în general pentru elita politică a Republicii Moldova este foarte caracteristică atitudinea, politica struțului, adică: „Haideți nici să nu atragem atenția la această problemă, poate trece cumva pe alături sau se rezolvă de la sine”. O tensionare a situației generale poate duce la o tensionare pe toate fronturile. Iar faptul că agenții ruși sunt suficient de mult infiltrați deja la Chișinău și acționează nu este un secret pentru nimeni și se vede cu ochiul liber. Iar în Transnistria această implicare este și mai activă, este un lucru evident. Va avea oare Rusia forțe să ducă această luptă pe două fronturi – în Ucraina și aici, plus să poarte războiul din Siria? Aceasta cred să este singura limitare. Dacă va exista o careva posibilitate de a organiza o cacialma aici, aceasta sigur va fi organizată.
Europa Liberă: Expertul leton Alex Grigorievs, într-o discuție cu colegul meu de la Radio Svoboda, Iaroslav Șimov.
***
Europa Liberă: Ce cred oamenii de rând din Tiraspol și Bender despre protestele de la Chișinău? Iată câteva opinii culese la întâmplare de corespondenții noștri:
Никак не повлияет. То, что эта ситуация проходит в самой Молдове, в самом государстве, и это никак не может отразиться на отношениях между Приднестровьем и Молдовой.
Да, это глобальное событие. Сейчас это, может, и никак не повлияет, но в дальнейшем, думаю, да.
Думаю, что повлияет, и очень сильно. Так как мы с Молдовой граничим, у нас торговые связи, сотрудничаем, и в принципе может быть второй Майдан. И мы можем оказаться заперты. На Украине сейчас тяжелое положение, и с другой стороны с Молдовой. Это не очень хорошо...
Мы очень сильно связаны и очень сильно зависим от Молдовы. Надеюсь, что будет все хорошо и не придут из Кишинева забастовки эти к нам.
Я считаю, что все-таки может Приднестровье каким-то образом задействоваться, хоть мы и непризнанная республика, именно поэтому мы зависим от наших соседей, Молдовы и Украины. На Украине большой бардак, это очень опасно, и с Молдовой у нас перекрыто теперь питание, то есть мы не можем перевозить товары из-за того, что идет там конфликт. И в Украине такая же ситуация. Мы как бы между этими двумя проблемами, и нам будет очень тяжело.
Повлияет, конечно повлияет, не без этого. Можно долго об этом говорить, но факт остается фактом…
Соседи же, надо жить дружно.
Видите, что сейчас происходит в мире? Во-первых, Украина - там непонятно что… Все связано.
По любому повлияет, если у нас нет сбыта и все такое, они сейчас не могут никак наладить… Мы все, и Украина, и Молдова, в напряженных отношениях. Сейчас все зависит от того, кого выберут и какие у него цели, будет ли он больше поддерживать позицию Украины или же нашу. Не знаю… Смотря кто станет там главным.
Я не думаю, что Приднестровье может как-то пострадать, хотя мы очень зависим от Молдовы. Я слышал об этой ситуации, но не знаю, что и предполагать. Мне кажется, что в Приднестровье все будет спокойно.
Europa Liberă: Opinii ale unor oameni întâlniți pe stradă la Tiraspol și Bender.
Doamnelor și domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatoarea ei Lina Grâu vă mulțumește pentru atenție și vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
