Linkuri accesibilitate

Kosovo speră să fie acceptată în UNESCO în ciuda opoziției Rusiei


Biserica monument istoric de la Prizen
Biserica monument istoric de la Prizen

Ulrike Lunacek: „Moștenirea culturală și religioasă sîrbă poate să fie mai bine protejată dacă Kosovo devine parte a organizației UNESCO, în timp ce utilizarea forței aparține trecutului”.

Directoarea generală a UNESCO, Irina Bokova la întîlnirea cu Sergei Lavrov, șeful diplomației ruse
Directoarea generală a UNESCO, Irina Bokova la întîlnirea cu Sergei Lavrov, șeful diplomației ruse

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a intervenit astăzi la Paris opunîndu-se acceptării Republicii Kosovo în Unesco. Potrivit șefului diplomației ruse, „încercările de a accepta Kosovo în rîndurile organizației” ar echivala cu „activități de politizare a UNESCO”. Pristina, însă, mai speră că rațiunea va prevala, iar Kosovo va fi acceptat în UNESCO.

Autoritățile din Kosovo au solicitat intrarea în Organizația Națiunilor UNite pentru educație, știință și cultură (UNESCO) în septembrie, cu promisiunea cheie de proteja moștenirea culturală a sîrbilor află pe teritoriul kosovar. Ministrul de externe Hasim Thaci a făcut cu acel prilej apel la Serbia să sprijine acceptarea Pristinei în agenția internațională culturală a ONU, afirmînd într-un interviu Associated Press că este necesar să „privească spre un viitor de pace, reconciliere și respect al valorilor culturale istorice”. „Calitatea de membru a Kosovo-ului în UNESCO va proteja mai bine și va reconfirma moștenirea culturală și istorică sîrbă” – insista șeful diplomației de la Pristina, care a părut o clipă să aibă cîștig de cauză la Paris, la sediul agenției ONU.

Consiliul Executiv UNESCO a recomandat în octombrie - cu 27 de voturi pentru, 14 contra și 14 abțineri - primirea Kovovo-ului în organizație, în cursul Conferinței Generale a acesteia, ce își desfășoară lucrările începînd de la 3 noiembrie.

Belgradul a respins însă apelul de la Pristina și a avertizat că admiterea Kososvo-ului în UNESCO ar fi de natură să alimenteze tensiunile dintre cele două state și să afecteze dialogul negociat de Uniunea Europeană pentru normalizarea relațiilor bilaterale. Rusia, principalul aliat al Serbiei, a decis – așa cum o arată declarația lui Serghei Lavrov de la Paris – să intervină pentru a bloca șansele Pristinei de succes.

În fapt, în spatele întregii mișcări de opoziție se află Biserica Ortodoxă - și ea susținută de la Moscova -, preotul Sava Janic, liderul celor aproximativ o sută de mii de sîrbi ortodocși din Kosovo, aducînd drept argument zecile de biserici și mînăstiri sîrbe ce au fost distruse sau avariate de pe urma conflictului izbucnit în martie 2004.

Sava Janic declara pentru Associated Press că după opinia sa „legislația din Kosovo privitoare la protecția Bisericii Ortodoxe sîrbe este inadecvată. Ei nu ne dau asigurări că proprietățile și identitatea noastră vor fi apărare așa cum se cuvine”.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe sîrbe, Irinel, a mers chiar mai departe, spunînd zilele trecute că „dacă este folosită forța” pentru a deposeda Serbia de patrimoniul său cultural, „va trebui să facem totul pentru a ne apăra prin mijloace pașnice sau prin forță. Sper că nu vom fi constrînși să folosim aceste mijloace, iar conștiința celor care decid destinul nostru se va trezi” - insista Patriarhul la Televiziunea de stat de la Belgrad.

Mînăstirea de la Gracanica, Kosovo.
Mînăstirea de la Gracanica, Kosovo.

Patriarhul a adus și el în discuție bisericile incendiate în martie 2004, între care „Bogodorica Ljeviska” de la Prizen, ce data din secolul al XII-lea și se află pe lista patrimoniului mondial. Pe aceeași listă mai figurează trei dintre marile mînăstiri ortodoxe din Kosovo, cea de la Pec, unde sînt instalați patriarhii sîrbi și cele de la Gracanica și Decane.

Liderii de la Pristina afirmă că obiecțiile Belgradului la acceptarea Kosovo-ului în UNESCO sînt „imature, motivate politic, […] agresive”, iar Petrit Selimi, adjunct al ministrului de externe, repeta îndemnul: „Să construim o punte pentru a anula diferențele, în loc să folosim un limbaj ce va crea diviziuni și mai profunde aici în Balcani”.

Urmînd îndemnul preotului Sava Janic, în urmă cu două zile, vice-premierul și ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, a declarat în fața Conferinței anuale UNESCO de la Paris că Republica Kosovo „nu este un stat” deoarece pe teritoriul său se exercită încă autoritatea misiunii UNMIK și a propus ca dezbaterea să fie amînată „pentru a se da o șansă dialogului” pentru „găsirea unei soluții acceptabile reciproc și a se evita diviziuni, politizarea și confruntări în sînul UNESCO-ului.”

​ Deocamdată, cum o atestă intervenția în forță a lui Serghei Lavrov, reprezentanții în UNESCO au deja opinii diferite, iar faptul a fost subliniat de vicepreședinta Parlamentului European, Ulrike Lunacek, care afirma într-un interviu cu Serviciul balcanic al Radio Europa Liberă: „Moștenirea culturală și religioasă sîrbă poate să fie mai bine protejată dacă Kosovo devine parte a organizației UNESCO, în timp ce utilizarea forței aparține trecutului, războiului ce s-a încheiat cu mult timp în urmă. Sper că multe dintre statele membre ale UE și ONU nu vor asculta Serbia, deoarece, atunci cînd vizitezi Kosovo, poți vedea în mod clar că în cursul ultimilor ani s-a progresat mult, că diverse facilități au fost reconstruite. Eu însămi îmi vizitat Biserica ortodoxă de la Prizren, care a fost atît de bine întreținută”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG