Ivan Ene a fost timp de cinci ani trimisul Ministerului Apărării de la Chişinău în comandamentul de operaţiuni al Alianţei Nord-Atlantice. După atentatele teroriste de la Paris din 13 noiembrie, revendicate de Statul Islamic, el ne-a oferit un interviu în care a vorbit despre capacităţile NATO de a lupta cu terorismul.
Ivan Ene: „În primul rând, NATO poate să vină în suportul autorităților civile cu schimb de informații. Fiindcă unele țări membre NATO au trupe în Coaliția condusă de Statele Unite în Siria, toate țările NATO au contingente în Afganistan, respectiv, fiind în teatre de operații, au și capabilitățile respective de a colecta informații despre cine sunt rebelii din zonele respective, cine sunt comandanții lor, cine e creierul organizației etc.
În al doilea rând, NATO poate să efectueze acest schimb de informaţii cu serviciile structurilor de ordine din țările membre, adică cu poliția, cu servicii de informații naţionale. Fiindcă capacitatea de colectare a informației, de exemplu, a unui Minister de Interne se oprește la frontiera statului său, după care merge cooperarea cu alte state, iar dacă ajungem și la hotarul comunității europene, de la hotarul ăla mai departe le revine rolul militarilor care sunt în teatre de operații, în zone de conflict armat care, având capacitățile sale în teren, pot colecta informații foarte utile.
Ce ar mai putea NATO? NATO este foarte bine structurat ca organizație, are un sistem de comandă și control bine dezvoltat, ceea ce tot ar ajuta autoritățile civile de a duce sub un punct unic de comandă toate structurile implicate în aplanarea consecințelor unei crize - asta ar putea.
Franța, ca stat, are capacități foarte avansate de comandă și control și cred că se descurcă destul de bine pentru a exercita o fermitate acum, pentru moment, și o gândire la rece, fără panică în coordonarea acțiunilor. Că, de fapt, unul din multele efecte pe care pot să le vadă teroriștii este panica, panica în rândurile autorităților. În rândurile populației e clar, iar dacă panica ar apărea în rândurile autorităților asta ar fi tocmai ceea ce vor să vadă teroriștii. Când s-a creat un haos și când la nivel de conducere a statului nu e clar cine conduce, nu se știe cine e responsabil, cine se subordonează cui… Dar când se acționează foarte rapid, fără panică - asta e un factor de descurajare.”
Europa Liberă: Vă amintiți când în interiorul Alianței a început să se vorbească pentru prima data ca despre o amenințare de Statul Islamic?
Ivan Ene: „A fost operațiunea din Irak care s-a redus treptat, treptat, apoi a apărut Siria. E greu de precizat când a avut loc această trecere clară și un început clar al problemei.”
Europa Liberă: Dar ce este acest ISIS? Noi l-am putea cumva defini – este mai grav decât Al-Qaida, mai puțin grav, mai înspăimântător, nu?
Ivan Ene: „Statul respectiv nu are frontiere clar stabilite, se identifică mai mult prin ideologia pe care o propagă decât prin anumite hotare geografice. Din surse deschise de informații se cunoaște că la conducerea Statului Islamic sunt foarte mulți din foștii ofițeri superiori, generali ai fostei Armatei irakiene condusă de Saddam Hussein, care nu au fost integrați de Statele Unite în noua Armată irakiană, au fost respinși și, respectiv, s-au găsit refugiu acolo. E o forță afiliată cu Al-Qaida evident și se vede că utilizează anumite tactici pe care le-a utilizat Al-Qaida. Probabil că apelează și la rețeaua de militanți pe care i-a plantat Al-Qaida pe parcursul multor ani prin lume, în Europa și nu doar. Cred că există o interacțiune. Dar, cum se vede, vor să se poziționeze mai independent, cu identitatea sa mai deosebită față de Al-Qaida.”
Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere putem spune că organizațiile puternice ale lumii, statele lumii sunt acum neputincioase în fața acestei rețele?
Ivan Ene: „Nu cred că sunt neputincioase, de ce ar fi neputincioase?”
Europa Liberă: Şi ce parcurs prevedeți Dvs. pentru viitor, va fi distrusă această organizație?
Ivan Ene: „Dacă va fi dorința aliaților principali, dacă vor constata că prezintă pericol și este o sursă permanentă de pericol pentru cetățenii statelor, va fi. Este important să se facă o analiză, să se pună împreună toate piesele acestui puzzle, să se vadă până unde duc urmele atentatului, să se încerce să se intre în creierii organizatorilor și să se vadă care e ideea lor cea mare, care este planul lor strategic. Probabil că vor merge până la rădăcini. Nu rezolvi această problemă doar arestându-i pe cei ce au fost implicați -, asta e doar vârful unui aisberg.
O altă posibilitate de a reduce capacitatea Statului Islamic de a lansa asemenea atacuri este de a identifica sursele de finanțare. Ştim bine că absolut tot în lumea această costă și, ca să organizezi ceva la așa distanța, ai nevoie de surse financiare. Din ceva se alimentează acest stat. Mai mulți conducători de state, mai mulți oficiali au anunțat că există informații, sunt imagini obţinute prin satelit despre caravane de camioane care transportă combustibil în zona respectivă a Statului Islamic. Asta e una din sursele de venit - vând combustibil, câștigă bani și își finanțează operațiunile. Probabil vor merge să le taie acele surse de alimentare, surse de finanțare, ceea ce este foarte important.
O altă direcție ar fi totuși să se lucrezi la nivel național cu acei tineri care pleacă în statul acesta islamic. Să încercăm să-i înțelegem de ce pleacă. Poate ar trebui să modifici anumite politici, să-i integrezi în societate. Probabil că nu îi poți opri pe toți, dar un anumit număr pot fi oprit. Apoi, poate sunt necesare măsuri mai restrictive, de exemplu de a le lua cetățenia celor care s-au alăturat Statului Islamic, să se pună presiuni asupra familiilor, putem genera aici tot mai multe căi. Cred că e posibil de diminuat considerabil puterea acestui stat islamic și cred că Occidentul va întreprinde măsurile necesare.”
