Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Câtă încredere au locuitorii regiunii transnistrene în promisiunile electorale? Criză politică la Chișinău, criză economică și bugetară la Tiraspol - cu ce consecințe pentru Transnistria? Opinii ale experților de pe ambele maluri ale Nistrului.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Decizia Moldovei și Ucrainei de a introduce un control mixt la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan de pe segmentul transnistrean al frontierei a trezit îngrijorări la Tiraspol. Subiectul a fost discutat în ședința consiliului de securitate din stânga Nistrului, convocată marți de Evgheni Șevciuk, liderul administrației nerecunoscute. Anterior, șeful externelor din Tiraspol Vitali Ignatiev a spus că „prezenţa structurilor de forţă ale Republicii Moldova la graniţă” ar fi „un element de ameninţare la adresa securităţii Transnistriei” și va „forța” Tiraspolul să aplice „măsuri de răspuns”. Autorități moldovene, ucrainene și reprezentanți ai UE au dat însă asigurări că modificările vor simplifica şi vor accelera trecerea frontierei atât a persoanelor, cât şi a mărfurilor.
O delegație a Băncii Mondiale s-a aflat marți la Tiraspol pentru a discuta unele proiecte de infrastructură în regiunea transnistreană. Potrivit agenției oficiale Novosti Pridnestrovia, ar fi vorba despre un proiect de evaluare a calității drumurilor și posibila lor modernizare.
Ambasadorul rus în Republica Moldova, Farit Muhametșin, a declarat că oficiul de servicii consulare din Tiraspol va fi extins și completat cu noi angajați pentru a face față fluxului tot mai mare de solicitanți. La o întâlnire cu veteranii din regiune, Farit Muhametșin a spus, citat de presa locală, că zilnic oficiul primește în audiență cca 150 de oameni. Numărul solicitanților este atât de mare, încât rândul celor care s-au programat s-a întins, practic, pe un an înainte. „Ca să diminuăm presiunea și să creștem capacitatea de primire, s-a decis să fie extinsă suprafața oficiului consular din contul încăperilor alăturate, unde acum au loc reparații, va fi suplimentat numărul de angajați și atunci vom reuși să reducem timpul de așteptare a cetățenilor”, a declarat ambasadorul rus. Potrivit lui Farit Muhametșin, oficiul consular rusesc din Tiraspol va intra în noul regim mai intens de activitate, din ianuarie 2016.
Vicepreședintele Adunării Parlamentare NATO, Paolo Alli, a declarat la Chișinău că Alianța privește cu îngrijorare evoluția situației din Republica Moldova, dar că mizează pe capacitatea oficialităților de la Chișinău de a depăși criza politică și de a crea o majoritate clară pro-europeană. La Chișinău a avut loc miercuri a 90-ea ediție a seminarului „Rose-Roth” al Adunării Parlamentare NATO, iar Republica Moldova este membră asociată a acesteia din noiembrie 1994. Vicepreședintele Adunării Parlamentare NATO, Paolo Alli, a mai spus că Moldova poate miza și în continuare pe asistența NATO, însă Chișinăul va trebui să refrmeze justiția și să lupte eficient cu corupția. Presa locală îl citează cu declarația că „NATO respectă neutralitatea Republicii Moldova și va continua să o susțină în aspirațiile sale europene”.
Fostul comisar european pentru integrare, Stefan Füle, a avertizat că Republica Moldova este la începutul procesului de aplicare a reformelor conținute în Acordul de Asociere cu UE, dar criza politică din acest moment împiedica punerea în aplicare a acestor reforme ambițioase. Într-un interviu pentru Europa Liberă, după vizita de miercuri la Chișinău, Füle a criticat fără menajamente clasa politică, afirmând că ea este responsabilă de scăderea semnificativă a popularității procesului de apropiere de Uniunea Europeană, cum arată ultimele sondaje. Potrivit unui studiu comandat companiei Magenta Consulting de un institut american de orientare conservatoare prezidat de senatorul John McCain, 45% din moldoveni ar fi acum în favoarea aderării țării la Uniunea Eurasiatică, dominată de Rusia, față de octombrie, anul trecut, când procentul celor în favoarea UE era ceva mai mare (46%, față de 42% pentru Uniunea Eurasiatică). Același sondaj arată că numai 19% din moldoveni mai sunt pentru aderarea la NATO, față de 31% în septembrie 2014.
***
Europa Liberă: Au rămas mai puțin de două săptămâni până la alegerile legislative și locale din regiunea transnistreană din 29 noiembrie. Lupta electorală devine tot mai aprigă, pe măsură ce crește confruntarea dintre echipa șefului administrației Evgheni Șevciuk și majoritatea deputaților din Sovietul suprem aflată în opoziție. În ciuda crizei economice și bugetare fără precedent, orașele Tiraspol și Bender sunt împânzite de publicitate electorală, de la fluturași la panouri publicitare imense, ceea ce pare să alimenteze nemulțumirea mai multor locuitori și neîncrederea în promisiunile electorale.
Ничего не могу сказать. Потому что все хорошие.
Пока молчу. Не верю я…
А вы верите? Я не верю. Пока не выберешь, они все обещают, а потом его и след простывает. Все. Некого спросить, не с кого потребовать. И все. Ждут карман набить. Вот и все. Я не верю. Я никому не верю. Поэтому и говорю: пройдет он – пройдет, не пройдет – я ничего не потеряю. Потому что не из кого выбирать. Не за кого голосовать. Они все обманщики. И на пенсии нас надули. Все обещают, но… Обещание в карман не положишь. Получишь пенсию – думаешь: а, без этого я обойдусь, а долго так – ага, ну, ладно… Ну, ладно. И все ладно. А я лекарства не могу купить, потому что им… Потому что им богатство надо.
Понимаете, я читал, но все равно, я не верю в такие выборы - все пока получат мандат, потом забудут все свои обещания, все свои посулы, образно говоря, как в прошлый раз, когда выбирали депутатов верховного совета. Выбрали, все нормально, все обещали золотые горы. Многие купили эти выборы, купили голоса. Это не дело, понимаете, это не дело. Мне надо, чтоб выборы были честные. Честные. Наши депутаты берут 10 пунктов, 15 пунктов – бери три пункта, но выполни их. И все. Больше ничего не надо. Если взял на себя обязательство – выполни.
А когда они вернут нам пенсии? Нет, это просто… это сейчас будут выплачивать, а те… Он горд, что его выбирают, что народ доверяет. Это у него гордость. А как он будет работать дальше – мы не знаем.
По роду занятий должен быть уверен, потому что я член избирательной комиссии. Так что я думаю, что у некоторых вызывает негатив, потому что все знают, что депутаты избираются и забывают о своих обещаниях. А у некоторых – у большинства, наверное – появляется надежда, что что-то будет меняться. Когда что-то меняется, всегда, во всяком случае, люди надеются, что будет что-то лучше. Так что билборды – они должны быть. Потому что хотя бы в лицо видеть хоть один раз будущих наших депутатов. Билборды, которые с нашими блестящими милиционерами, это хорошо; вот, по городу разъезжаю, и замечаю, вижу: написано, что он будет бороться, понятно, что вернет достаток, ну, будем надеяться, что вернет. Хотя… я не могу гарантировать за всех. Я, например, всегда думаю, что будет лучше. Хотя слишком многого не обещаю.
Дорогие бендерчане! Дорогие друзья! Сейчас идет предвыборная кампания. Очень много людей, далеко не профессионалы, вдруг появились ниоткуда, стараются пропиарить и лозунгами прикрыть то, что им нашептывает тот, от кого они деньги получили. Прежде всего, нам, сегодня, нужно извлечь уроки из того, что было, потому что, возглавляя общественный совет первого созыва пять лет, я не раз говорил, что прежде всего нужно, чтобы власть и бизнес были разделены. Я обращался к людям, к вам, рассказал все, как наш город разграбили, и кто разграбил. И что? Не послушали, и что мы за эти пять лет имеем? Еще хуже обстановка. Уже дошли до того, что в оффшорные зоны отправляют деньги и все остальное. Мы все хуже и хуже, а кто-то лучше и лучше. Так давайте, ребята, уже выберем людей, город маленький, все друг друга знаем, выберем людей, прежде всего, патриотов и очень немаловажно - специалистов, которых отстранили в свое врем, отодвинули в сторону по тем или иным причинам, вернем тех, кто оттуда уехал, тех, кто незаслуженно был обижен, извинимся перед ними, и вернем профессионалов дела. А не людей, которые сегодня имеют цель только лично обогатиться, пропиариться. За чей это счет?
Надеемся, верим, что все будет, как мы хотим. Ну, чтоб вернули пенсию, чтоб зарплаты вернули.
Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol și Bender.
***
Europa Liberă: Săptămâna trecută, șeful administrației transnistrene Evgheni Șevciuk a convocat în ședință consiliul de securitate pentru a discuta câteva chestiuni considerate la Tiraspol drept o amenințare la adresa securității nerecunoscutei republici. De la 1 ianuarie 2016, exportatorii din stânga Nistrului vor pierde preferințele comerciale oferite de Uniunea Europeană – principala lor piață de desfacere, dar nici administrația lui Evgheni Șevciuk nu dorește să se alăture regimului de comerț liberalizat de care beneficiază Republica Moldova. Detalii are Lina Grâu.
Al doilea subiect sensibil discutat în cadrul Consiliului de securitate, pe lângă expirarea preferințelor comerciale autonome în comerțul cu UE, a ținut de noile reguli de control la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan, de pe segmentul transnistrean al frontierei cu Ucraina, unde Chișinăul și Kievul au decis instituirea unui control comun moldo-ucrainean începând cu 1 ianuarie. Presa de la Tiraspol, care citează serviciul de presă al lui Evgheni Șevciuk, scrie că aceste schimbări constituie, citez, „riscuri și amenințări” la adresa economiei regiunii.
Protocolul cu privire la instituirea, începând cu anul viitor, a controlului mixt la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan a fost semnat la începutul acestei luni la Chișinău. Autorităţile moldovene şi cele din Ucraina au semnat tot atunci și un acord privind schimbul de informaţii cu privire la persoanele şi vehiculele care trec frontiera de stat.
Moldova şi Ucraina efectuează deja de câţiva ani controlul mixt la un punct de trecere din nordul ţării, la Mămăliga-Criva, însă este pentru prima dată când acesta va funcţiona pe segmentul transnistrean de frontieră, mai exact, la cel mai circulat punct de control al acesteia, aflat la doar câţiva kilometri de Tiraspol. Şeful poliţiei moldovene de frontieră, Dorin Purice, a declarat, citat de portalul newsmaker.md, că prin semnarea documentelor s-a împlinit un vis mai vechi al Chişinăului, râvnit încă din 1997 – schimbul de informaţii în regim online şi evidenţa cetăţenilor străini care intră prin segmentul transnistrean de frontieră. El a numit punctul de la Cuciurgan drept unul strategic pentru Chişinău: anual, acolo au loc peste 3 milioane de treceri ale frontierei. Dorin Purice şi-a exprimat speranţa că această practică va fi extinsă în curând şi asupra celorlalte puncte de control de pe segmentul central al hotarului moldo-ucrainean.
Și în timp ce Chişinăul, Kievul şi misiunea EUBAM susţin că modificările vor simplifica şi vor accelera trecerea frontierei atât a persoanelor, cât şi a mărfurilor, reacţia Tiraspolului a fost una extrem de negativă. Reprezentantul politic al administraţiei transnistrene Vitali Ignatiev a calificat înţelegerile drept „o nouă măsură restrictivă”, menită să instituie o, citez, „blocadă totală asupra activităţii economice externe” a Transnistriei și a spus că prezenţa structurilor de forţă ale Republicii Moldova la graniţă este un element de ameninţare la adresa securităţii Transnistriei şi forţează aplicarea unor măsuri de răspuns, citat închis.
Un alt subiect sensibil pentru administrația de la Tiraspol și care s-a discutat în cadrul Consiliului de securitate a fost politica Chișinăului de intentare a dosarelor penale pe care Tiraspolul le consideră motivate politic, de cele mai multe ori pe numele unor factori de decizie din regiune. Asigurarea securității energetice este un alt aspect care trezește îngrijorare la Tiraspol.
Revenind la noile reguli comerciale în relația cu UE care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2016, puterea executivă condusă de Evghenii Șevciuk folosește acest prilej pentru a veni cu noi acuzații la adresa oamenilor de afaceri din regiune, acuzându-i de faptul că împiedică reorientarea exporturilor transnistrene către alte piețe decât cele din UE.
Adjunctul responsabilului pentru dezvoltarea economică a regiunii, Dmitri Boltușko, a declarat în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune din regiunea transnistreană că dependența Transnistriei de UE este una mare – 34 la sută din exporturi sunt orientate către piața europeană, în timp ce în Rusia sunt livrate doar 10 la sută din produsele exportate. Folosind un limbaj foarte dur, Boltușko, a spus că situația a fost creată artificial, iar din 2006, când Chișinăul a retras ștampilele vamale moldovenești pe care le folosea Tiraspolul pentru a exporta, pierderile regiunii ar fi constituit 500 milioane dolari. Pentru a minimiza pierderile, mulți agenți economici transnistreni au folosit posibilitatea, apărută în 2008, de a exporta în UE fără taxe, în regim de preferințe autonome, motiv pentru care s-a produs și reorientarea exporturilor. Dar acest lucru, spune responsabilul de la Tiraspol, nu este unul bun pentru că pune Transnistria într-o poziție de dependență de UE.
„Suntem ținta unui război hibrid scopul căruia este de a detona Transnistria din interior și de a separa politica și ideea națională de economie. Iar un rol deosebit în acest proces revine întreprinzătorilor transnistreni. Se încearcă distrugerea Transnistriei cu propriile noastre mâini, cu mâinile agenților noștri economici, a oamenilor de afaceri”. Soluția, potrivit lui Dmitri Boltrușko, este reorientarea exporturilor către țările care nu încearcă să folosească relațiile comerciale în calitate de pârghii politice. „Trebuie să ne reorientăm către statele și piețele de care suntem apropiați ca spirit, care nu vor face presiuni asupra noastră și nu vor implementa aici legislația lor. Iar acestui proces se opun însăși agenții economici din Transnistria și reprezentanții acestora în Sovietul suprem”, a spus adjunctul responsabilului pentru dezvoltarea economică a regiunii transnistrene, Dmitri Boltrușko.
Încă de acum doi ani administrația de la Tiraspol a declarat că are drept prioritate reorientarea exportului său către CSI și în special către Rusia și că este în negocieri cu Moscova pentru a putea atrage chiar anumite contacte pentru aprovizionarea unor instituții de stat din Federația Rusă cu mărfuri produse în Transnistria. Cu toate acestea, cifrele de export către Rusia nu par să fi crescut în ultimii ani, rămânând în jurul cotei de 10 la sută.
***
Europa Liberă: În cadrul unei emisiuni de vineri seara la postul oficial de televiziune din regiunea transnistreană, liberul administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a criticat în termeni duri decizia privind înfiinţarea unui post comun de control moldo-ucrainene la punctul de trecere a frontierei Pervomaisk-Cuciurgan și a anunțat că Tiraspolul discută un nou acord comercial cu Federația Rusă. Revine la microfon Lina Grâu:
Evgheni Șevciuk a acuzat Kievul și Chișinău de faptul că ar încerca să excludă Transnistria din examinarea chestiunilor care îi vizează interesele. O schimbare cardinală în relațiile dintre Ucraina și regiunea transnistreană s-a produs acum un an și jumătate, după ce Kievul și-a revizuit politica. O trăsătură caracteristică a noii strategii a devenit practica dialogului direct cu Chișinăul în chestiuni care vizează Transnistria, ocolind formatele de negocieri existente, spune Evgheni Șevciuk.
„Interesul Chișinăului este includerea Transnistriei în componența Moldovei, iar interesul Ucrainei este eliminarea de prezenței militare ruse. Și aici vedem o anumită comuniune de idei și interese și o amplificare a acțiunilor comune pe această direcție”, a spus Șevciuk. Potrivit lui, în cazul în care grănicerii moldoveni vor fi amplasați la frontiera cu Transnistria, acest lucru va duce la agravarea relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol, dar și dintre Tiraspol și Kiev.
Evgheni Șevciuk a vorbit și despre recenta sa vizită la Moscova, unde spune el, a fost invitat de partea rusă pentru a discuta situația în jurul Transnistriei, în special impactul negativ al, citez, „noilor riscuri și provocări pe care ne așteaptă din 1 ianuarie 2016”.
În particular, s-a discutat despre mecanisme concrete de susținere a Transnistriei în situația actuală de criză. O direcție importantă va fi susținerea agriculturii. A doua direcție, potrivit lui Șevciuk, este crearea unor condiții mai atractive pentru comerțul cu Federația Rusă. Există în prezent problema aplicării unor taxe la comercializarea mărfurilor transnistrene pe piețele din Rusia. Acum sunt în proces de elaborare mecanismele de creare a unui nou regim care să fie atractiv pentru agenții economici transnistreni, a mai declarat Evgheni Șevciuk, fără să dea detalii cu privire la noul acord de comerț cu Rusia sau termene concrete în care acesta ar putea fi finalizat și intra în vigoare.
***
Europa Liberă: Despre cum ar putea afecta regiunea transnistreană pierderea, începând cu anul viitor, a preferințelor comerciale ale Uniunii Europene, Lina Grâu a stat de vorbă cu expertul Valeri Lițkai, cel care a condus în trecut ministerul de externe în administrația nerecunoscută de la Tiraspol. În opinia lui Valeri Lițkai, Transnistria ar putea ar fi zguduită de o criză și mai profundă, care va afecta și Moldova, și Ucraina. Colapsul economic ar putea extinde criza și în alte domenii, de la politic și social, până la cel militar.
Valeri Lițkai: „Trebuie să înțelegeți că atunci când începe o criză – în cazul nostru avem un punct de pornire economic – ulterior se merge ca într-un vârtej care are turații tot mai mari și atrage și alte domenii. Și se deteriorează situația și în plan politic, și ideologic, și diplomatic și tot așa. Legea conflictologiei spune că dacă lucrurile nu sunt oprite într-o anumită etapă, atunci se ajunge la o explozie în toate domeniile, inclusiv în cel militar.”
Europa Liberă: Alegerile în Sovietul suprem de la sfârșitul lui noiembrie vor schimba ceva?
Valeri Lițkai: „Alegerile deocamdată s-au soldat cu o luptă aprigă dintre Sheriff și partidul său Obnovlenie cu puterea executivă condusă de Evghenii Șevciuk. Acestea sunt cele două grupări de facto, altele nu sunt. Acestea au deputați care îi reprezintă și chiar au propriile lor ideologii. Șevciuk a ieșit cu un program anti-burghezie – jos oligarhii, jos burghezii,toți oligarhii trebuie deposedați de proprietăți, trebuie totul naționalizat și dat poporului. Asta e ideologia pe care a îmbrățișat-o. Cealaltă tabără îl acuză pe Șevciul de incapacitatea de a conduce, de greșeli economice, de bugete adoptate incorect etc. Aceste două ideologii se confruntă acum, au candidați pentru toate sectoarele, așa că luna noiembrie va fi tensionată.”
Europa Liberă: Îmi dau seama că în contextul celor discutate în acest interviu este destul de naiv să întreb despre perspectivele procesului de negocieri pentru reglementarea problemei transnistrene. Dar totuși vă voi întreba – cum vedeți situația actuală la negocieri?
Valeri Lițkai: „Nu există niciun fel de negocieri. De niciun fel. Formatul 5+2 este un format consultativ și oamenii care lucrează acolo nu au niciun fel de atribuții, nu pot adopta niciun fel de decizii. Sunt pur și simplu consultări, în diplomație acest lucru este unul normal – oamenii se întâlnesc să discute. Dar ei nu pot decide nimic și transmit problemele în grupurile de experți. Negocieri sunt atunci când se întâlnesc oameni care au împuterniciri, care au posibilitatea de a decide ceva și semnează acte. Ultimele întâlniri care mai mult sau mai puțin eficiente au fost cele cu primul ministru Vlad Filat acum trei ani, unde s-a semnat câte ceva și chiar s-au îndeplinit niște înțelegeri, după care a fost o întâlnire pur decorativă cu Leancă, după care în general nimic.
Iată de ce spun că negocieri nu sunt și trebuie să spunem direct că acest lucru este din cauza profundei crize politice interne din Moldova, o criză care durează deja de multă vreme și mă tem că o criză politică începe și în Transnistria. Adică negocieri din partea Moldovei nu pot fi duse. Timofti nu este admis nici de departe la aceste negocieri. Voronin – da, Lucinschi, da – aceștia se întâlneau, discutau, adoptau câte ceva. Țin minte bine acest lucru, am participat la acele negocieri. Iar președintele actual este pur și simplu în afara procesului. Primul ministru? Ați văzut ce se întâmplă cu primii miniștri. Ministerul de Externe de principiu nu se implică niciodată. Da, stă acolo Osipov. Dar ce poate decide Osipov? Nimic. El poate merge la primul ministru să-i raporteze ceva, doar că uite că nu-l găsește pe primul ministru… Deci, formatul 5+2 este o pură ficțiune, un joc pentru public. Despre rezultate ți-e și incomod să întrebi.
Deci, în Moldova e criză. Când se va ieși din această criză, când va fi un președinte care acționează și un prim-ministru eficient? Păi vedeți și voi că nu pare să vie prea degrabă. În Transnistria începe propriul ciclu electoral de criză, pentru că în acest an avem alegeri legislative, iar anul viitor – alegeri prezidențiale. Mă tem că alegerile prezidențiale vor decurge la fel în formă acută, cu tensiuni. Iată de ce pur și simplu nu are cine duce negocieri și nici despre ce, și asta, într-o perspectivă cât vezi cu ochii. Nu știu când se va încheia criza politică în Moldova, la noi sigur vom mai pierde cel puțin încă un an.”
Europa Liberă: Vedeți careva perspective optimiste pentru Transnistria, Moldova, regiune pe ansamblu, măcar într-o perspectiva medie sau lungă?
Valeri Lițkai: „Noi am avut - și încă mai avem în acest moment – o construcție destul de stabilă care a existat cel puțin în ultimii zece ani. În economie, în domeniul militar, în cultură, în relațiile interumane totul este bine. Și vreau să vă spun că în comparație cu alte zone de criză noi nu o ducem deloc rău. Dacă ne uităm la Donbass nici nu se pune în discuție diferența. Noi am reușit să ajungem la o anumită situație stabilă. Această situație stabilă dădea o posibilitate obiectivă pentru a duce negocieri cu privire la statutul Transnistriei. Acum pierdem această stabilitate, o pierdem vertiginos. Și odată cu asta pierdem și posibilitatea de a discuta cumva statutul. Iată de ce visul nostru de aur acum este cel puțin să nu distrugem ceea ce avem. Este un vis. Poate că vom lupta pentru asta. Dacă se va reuși. Dar eu ca specialist, ca diplomat, vă pot spune că va exista o înrăutățire a acestei stabilități, va fi o destabilizare a regiunii și tot așa mai departe, cu toate consecințele care decurg de aici.”
Europa Liberă: Opinia expertului din Tiraspol, Valeri Liţkai, consemnată de Lina Grâu.
***
Europa Liberă: Chișinăul și Kievul au respins constant acuzațiile Tiraspolului, sprijinite de Moscova, cum că Moldova și Ucraina ar fi impus o blocadă regiunii transnistrene. Într-un interviu realizat de colega mea Valentina Ursu, fostul vicepremier pentru reintegrare Eugen Carpov a spus că destabilizarea regiunii nu ar fi în interesul nimănui și că ceea ce la Tiraspol se numește blocadă ar fi consecința lipsei unui statut juridic al regiunii transnistrene pe care Tiraspolul refuză să-l negocieze. Dar, spune Eugen Carpov, criza politică de la Chișinău nu contribuie nici ea la avansarea negocierilor.
Eugen Carpov: „Evident că perioada crizelor nu este deloc potrivită pentru anumite progrese în rezolvarea problemelor de genul conflictului transnistrean. Pentru progrese e nevoie de o putere stabilă, e nevoie de o unitate în elita politică: cum, sub ce formă ar putea fi soluţionat conflictul transnistrean.
În pofida acestui fapt, oricum am văzut cu toţii că recent a avut loc o întâlnire anuală tradiţională în Germania, în Bavaria, au avut loc discuţii, au avut loc chiar şi anumite înţelegeri, s-au convenit anumiţi paşi pentru viitor. Eu salut asemenea evoluţii, pentru că, pe lângă criza pe care o avem internă la Chişinău, chiar nu am mai avea nevoie şi de anumite tensiuni care ar fi generate de relaţia Chişinău-Tiraspol. Şi dacă se menţine un dialog la nivelul experţilor, chiar dacă nu la nivelul liderilor sau guvernului de la Chişinău, deja este un fapt pozitiv.”
Europa Liberă: Observatorii cred că Chişinăul face un pas înainte, doi paşi înapoi. Am văzut şi această situaţie ce ţine de plăcuţele de înmatriculare a transportului care, dacă e cu numere transnistrene, ba au acces în partea dreaptă, ba li se interzice.
Eugen Carpov: „Nu am înţeles argumentele în baza cărora decizia luată anterior a fost suspendată. Şi a fost suspendată fără un termen clar stabilit. Nu ştiu care ar fi angajamentele din partea Tiraspolului pentru ca Chişinăul să fi adoptat o asemenea decizie.”
Europa Liberă: Tiraspolul continuă să spună că e blocată regiunea transnistreană economic. Argumentele acestea le-au avut cam de fiecare dată. Acum insistă pe această idee şi mai mult, că, chipurile, şi din partea Ucrainei au aceste presiuni, şi din partea autorităţilor Republicii Moldova.
Eugen Carpov: „Eu pot să spun cu toată responsabilitatea: blocaj economic din partea Chişinăului, dar cred că şi din partea Kievului nu există. Chişinăul nu are niciun motiv să blocheze economic regiunea transnistreană, să intre populaţia Republicii Moldova, locuitoare a acestei părţi a statului nostru, într-un colaps economic, să treacă prin crize ş.a.m.d. Cu atât mai mult, cred că nici Kievul nu are nevoie de zone care ar fi cu turbulenţe şi ar crea o bătaie de cap suplimentară. Faptele care există de facto este că Ucraina se confruntă într-un război cu fenomenul separatismului cu Federaţia Rusă, care a anexat o parte din teritoriul ucrainean.
Evident că măsurile de securitate ale Ucrainei sunt întărite şi pe frontiera cu Federaţia Rusă, dar şi pe segmentul de frontieră moldo-ucraineană, pe segmentul transnistrean, pentru că în regiunea transnistreană se află trupe ruseşti militare, care stau ilegal pe teritoriul Republicii Moldova şi, corespunzător, reprezintă, din punctul de vedere al ucrainenilor, o ameninţare în stare de război şi pentru teritoriul ucrainean.
Din punctul acesta de vedere, evident că instabilitatea generează şi o încetinire a relaţiilor economice, comerciale chiar şi la nivel de companii, de firme, care din regiunea transnistreană aveau relaţii cu cei din Ucraina sau cu cei din Federaţia Rusă. Dar tranzitul prin Ucraina, tranzitul terestru a devenit şi el o problemă, pentru că războiul nu stimulează circulaţia pe drumurile ucrainene.”
Europa Liberă: Dar situaţia economică se înrăutăţeşte şi în regiunea transnistreană.
Eugen Carpov: „Exact. Acesta este motivul de ce situaţia se înrăutăţeşte. Dar cei de la Tiraspol, mă refer la reprezentanţii de acolo, pentru ca să găsească scuze pentru incapacitatea lor de a veni cu soluţii la toate problemele care sunt, de un caracter inclusiv geopolitic, încearcă să meargă pe ideea veche – Transnistria este înconjurată de duşmani, aceşti duşmani generează crize, ne blochează, noi suntem într-un război rece şi societatea de acolo ar trebui să se unească în jurul, de fapt, liderilor. Şi e o tactică de pe timpul sovietic, e una cu propagandă foarte bine orientată.
Din punctul acesta de vedere, nimic nou şi trebuie să fim conştienţi că aceasta este unica posibilitate a celor de la Tiraspol să mai înfricoşeze o dată populaţia, să le spună că doar liderul de la Tiraspol poate să-i salveze. Dar nu este aşa.”
Europa Liberă: Poate indirect autorităţile de la Tiraspol aşteaptă şi mai mult sprijin din partea Federaţiei Ruse, mai multă asistenţă financiară şi materială, umanitară?
Eugen Carpov: „Sigur că aşteaptă. Aceasta este unica sursă pentru regimul separatist să supravieţuiască. Dar astăzi Federaţia Rusă are suficiente probleme interne, Federaţia Rusă nu reuşeşte să-şi rezolve inclusiv problemele financiare proprii. Din punctul acesta de vedere posibilităţile şi şansele transnistrenilor de a primi ajutor din Federaţia Rusă sunt tot mai mici. Şi atunci o logică sănătoasă ar trebui să-i orienteze spre cei care real ar putea şi doresc să ajute regiunea respectivă. Iar cei care real doresc şi ar putea să ajute este Chişinăul şi sunt partenerii noştri internaţionali, care vin inclusiv cu suport financiar. Şi aceasta este Uniunea Europeană şi mulţi alţi parteneri pe care îi avem în Occident.”
Europa Liberă: Să ne spuneţi şi o părere a dumneavoastră referitoare la Acordul de Asociere pe care l-a semnat Republica Moldova cu Uniunea Europeană, care include şi Acordul de Liber Schimb şi iată că prevederile acestui acord sunt valabile pentru agenţii economici din stânga Nistrului doar până la 1 ianuarie 2016. Ce se întâmplă începând cu 2016?
Eugen Carpov: „Bruxellesul a anunţat că aceste preferinţe autonome care sunt valabile până la 31 decembrie nu vor mai fi prelungite. Deci, în continuare, soluţia pe care s-a mers pe parcursul anului curent nu mai este valabilă. Alte soluţii trebuie agreate, puse pe hârtie, convenite şi evident că, probabil, cei din Uniunea Europeană înţeleg că e nevoie de o perioadă tranzitorie pentru cei din regiunea transnistreană, pentru ca ei să fie pregătiţi să aplice.
Acest mecanism de preferinţe comerciale autonome nu va mai putea fi, doar poate fi un termen tranzitoriu pentru aplicarea întocmai a prevederilor Acordului de Liber Schimb pe care Moldova îl are semnat cu Uniunea Europeană şi transpunerea tuturor regulilor şi asupra teritoriului moldovenesc din regiunea transnistreană.
Aceasta este unica soluţie, ea a fost nu o dată şi declarată, dar şi explicată la nivel de experţi celor din Transnistria. Am impresia că apropierea către data de 1 ianuarie îi pune pe gânduri pe transnistreni, nu exclud ca în curând să vedem o evoluţie, sper, una care să însemne că Tiraspolul va accepta regulile Acordului dintre Chişinău şi Bruxelles.”
Europa Liberă: Opinia fostului vicepremier pentru reintegrare al Republicii Moldova, consemnată de Valentina Ursu.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
