2015 a fost un an agitat. Atît în Germania, cît şi în ţările Uniunii Europene, unde, mai ales, problema refugiaţilor a umbrit în mare măsură chestiunile legate de criza monedei euro şi discuţiile privind menţinerea sau eliminarea Greciei din comunitatea statelor care folosesc euro.
Atacurile teroriste ale fundamentaliştilor islamişti de la Paris, din noiembrie, au stîrnit un val de compasiune şi solidaritate. În acelaşi timp, ele au arătat şi fragilitatea unor structuri de apărare preventivă a sistemului democratic occidental. Consecinţa acestor atacuri a fost înăsprirea unor măsuri de securitate. Grupări populiste, mişcări naţionaliste şi partide de extremă dreapta s-au folosit de aceste incidente, care le-au furnizat suficientă muniţie ideologică pentru intensificarea unor acţiuni de propagandă. În Germania, s-au remarcat mai ales mişcarea Pegida (Patrioţi europeni contra islamizării Apusului), partidul Alternativa pentru Germania (AfD) şi Partidul Naţional-Democrat (NPD).
În acest context inflamat de populism, cancelara Angela Merkel a criticat faptul că mişcarea Pegida instrumentalizează sloganul istoric al demonstranţilor anti-comunişti est-germani, din 1989, care scandau lozinca: „Noi sîntem poporul!”
După atentatul asupra revistei franceze Charlie Hebdo, preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, a calificat, în ianuarie, atacul drept o „crimă oribilă” şi un „atac împotriva libertăţii” care a ţintit asupra „societăţii deschise”.
Gauck s-a referit indirect şi la mişcarea xenofob-naţionalistă germană, Pegida, şi la cei care încearcă acum să instrumentalizeze atentatul pentru scopuri politice, afirmînd că „societatea nu se va lăsa divizată de ură”, iar „democraţia se va dovedi mai puternică decît terorismul”.
Numărul crescînd de refugiaţi din Orientul Apropiat, mai ales din Siria, sosiţi în Germania în această vară au pus la grea încercare marea coaliţie guvernamentală condusă de Angela Merkel. Mai ales Uniunea Creştin-Socială (bavareză) a încercat să se opună politicii cancelarei care în numele principiilor drepturilor universale ale omului susţinea dreptul la azil al persoanelor persecutate politic sau ameninţate de războaie civile.
În urma atacurilor teroriste de la Paris, din noiembrie, Germania a luat decizia de a participa la acţiunile militare internaţionale în vederea combaterii Statului Islamic (IS).
Anul acesta, Germania a pierdut şi doua personalităţi proeminente ale vieţii culturale şi politice, pe fostul cancelar social-democrat, Helmut Schmidt şi pe romancierul şi laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, Günter Grass.
Din numeroasele cărţi apărute în 2015 în limba germană, amintim aici doar romanul de debut semnat de Ursula Ackrill, „Codlea, în ianuarie”, şi cel semnat de Dana Grigorcea, „Sentimentul primar al nevinovăţiei”. (Pentru un fragment citit la Concursul „Ingeborg Bachmann” din Austria, Grigorcea a fost distinsă cu premiul televiziunii 3Sat). În încheierea acestei retrospective sumare a anului 2015 să mai amintim şi de filmul lui Radu Jude, „Aferim”, distins la Berlinala cu un Urs de Argint.
