Lumea din jurul nostru a fost întotdeauna o sursă nesecată de inspirație, și nu o dată am văzut idei lăudabile implementate la noi, bazate pe exemple din alte state. Iar pentru că bătrânii noștri nu sunt mai fericiți decât alții, o mână de ajutor pentru aceștia niciodată nu a fost de prisos.
În cadrul unei scurte vizite la Praga, am observat cum cehii, cu o idee luată de la britanici, își ajută în mod ingenios bătrânii. Oamenii nu mai aruncă la gunoi lucrurile care nu au loc în dulap sau care sunt înlocuite cu altele noi, ci le aduc la un magazin special. De ce? Ca mai apoi să fie vândute, iar banii obținuți să fie folosiți pentru ajutorarea bătrânilor, fie că este vorba de prestarea anumitor servicii medicale, îngrijirea la domiciliu sau alte nevoi.
Cum funcționează procesul mi-a fost clar imediat cum am intrat în unul dintre aceste magazine din centrul capitalei cehești. Pe perete, cu imagini parcă rupte din comics-uri, este înșirat lanțul logic al procesului, de la tânărul care aduce un tricou la magazin până la bătrânul care este ajutat.
Mai multe lucruri am aflat de la Adéla Zapletalová, tânăra care avea grijă de magazinul în care am intrat.
Adéla Zapletalová: „Lucrez în magazinul de caritate Sue Ryder de trei ani. Am început ca voluntar. Mi-e dragă munca pe care o fac pentru că organizația ajută oamenii bătrâni, pentru că sunt mereu în contact cu oamenii, iar colectivul de muncă este minunat. Sue Rider este o organizație minunată. Mă mulțumește faptul că pot ajuta oamenii. Cred că bătrânețea este în perioada actuala o temă foarte fierbinte, este ceva de care ar trebui să ne ocupăm mai mult. [...] Întrucât magazinul de pe strada Štěpánská este în centrul Pragăi, intră multă lume. Nu toți cumpără ceva, dar mereu este cineva înăuntru, inclusiv străini din hotelul de vis-a-vis, sau când trec pe aici… Sue Ryder este o idee minunată, a apărut mai întâi în Anglia, pentru veteranii de război, dar acum este răspândită în lumea întreagă, iar țelul ei este să ajute oamenii vârstnici, pentru o bătrânețe demnă, pentru ca vârstnicii să se simtă undeva ca acasă, chiar și când nu au o casă.”
Banii folosiți pentru a ajuta bătrânii, au fost obținuți inclusiv din vânzările magazinului din centrul orașului Praga, unde am întâlnit-o și pe doamna Věra Lunačková, de la care avea să aflu mai târziu că motivele care o aduc în acest loc nu este doar nevoia de a procura ceva, dar și de a aduce lucrurile pe care nu le mai folosește, dar nu neapărat nefolositoare pentru alții.
Věra Lunačková: „Frecventez acest magazin pentru că-i ajută pe oamenii vârstnici, ca și celălalt, din Praga 4. Când vreau să scap de unele lucruri de prin casă mai degrabă le aduc aici, fiindcă știu că pot ajuta atât vânzând, cât și cumpărând haine sau alte lucruri, de pildă căni sau alte mărunțișuri. Cumpăr dacă găsesc ceva ce-mi trebuie, mie sau nepoților mei.”
În timp ce mă plimbam printre rafturile magazinului, pe ușă a intrat grăbit o doamnă care s-a salutat prietenește cu vânzătoarea, de parcă s-ar fi cunoscut deja. Într-adevăr, doamna Eva, așa cum s-a prezentat, era una dintre clienții fideli ai magazinului. Firește am întrebat-o de ce alege să cumpere lucruri anume din acest loc.
Eva: „Locuiesc la marginea orașului dar când am ocazia să ajung în centru vizitez neapărat acest magazin și de cele mai multe ori cumpăr ceva. Am mai multe lucruri cumpărate de aici, chiar și aceste haine cu care sunt îmbrăcată acum. Colegii mă întreabă uneori de unde cumpăr lucrurile pe care le port, pentru că le plac. Acum am venit să cumpăr niște ochelari, dar problema este că nu știu pe care să-i aleg, au mai mulți.”
Am stat nu mai mult de jumătate de oră în magazin, timp în care a fost vizitat de cel puțin zece persoane. Patru dintre ele au ieșit cu ceva cumpărat, fie că a fost vorba de o pereche de ochelari, două cărți, o pereche de pantaloni sau un pulover. Toate aceste lucruri puteau fi cu ușurință aruncate la coșul de gunoi, dar în felul acesta un bătrân avea să rămână fără pastilele necesare care îl ajută să se bucure mai mult de clipa trăită.
