Europa Liberă: Putem, oare, spune că după summitul de la Varșovia s-a împlinit visul lui Traian Băsescu de a împiedica Rusia să transforme Marea Neagră într-un lac rusesc?
Igor Boțan: „Într-adevăr, declarația finală este un document foarte robust. Nu-mi amintesc documente de așa amploare și plasarea accentelor atât de exact. Cu certitudine, în acest document Rusia este văzută ca principalul destabilizator al situației în regiune.”
Europa Liberă: Văzută și vizată.
Igor Boțan: „Vizată, în mod direct, mai periculos decât statul islamic. Totuși, rămân ușile deschise pentru dialog, cel puțin, pentru dialog cu Rusia. Dar accentele sunt plasate foarte dur. Este foarte clar din acest document că Rusia este partener care a subminat securitatea europeană.”
Europa Liberă: Ce temeiuri a avut NATO să declare Rusia un pericol real?
Igor Boțan: „Temeiurile sunt foarte bine conturate: anexarea Crimeei și destabilizarea situației din estul Ucrainei. Se menționează zece mii de vieți pierdute după această intervenție a Rusiei în Ucraina. Și pericolele care transpar foarte clar pentru Europa de Est, în special pentru Țările Baltice, de asemenea, sunt vizate, Republica Moldova la modul direct, cel puțin în patru paragrafe ale acestei declarații finale. Iar Ucraina și Georgia, așa cum spuneam, au din partea NATO un tratament foarte special. Acest lucru se referă mai ales la Ucraina cu un pachet foarte robust de asistență pentru această țară.”
Europa Liberă: Până acum Rusia a avut la îndemână suficiente mijloace ca să facă loaiale anumite țări din Europa și Europa în întregime. Vorbim despre gaz, vorbim despre diverse tertipuri diplomatice. De ce ar avea nevoie acum Rusia de un mijloc mai contondent?
Igor Boțan: „În primul rând, trebuie să înțelegem că securitatea este văzută ca o materie atât de fină și superioară altor factori, cum este factorul economic pe care l-ați menționat. De aceea accentele sunt plasate atât de dur. NATO pune accentul foarte clar pe Articolul 5 al Acordului de la Washington și pe valorile care țin aceste țări împreună, pentru asigurarea unui spațiu de dezvoltare democratică ș.a.m.d. Deci, lucrurile, din punct de vedere al abordării conceptuale, sunt ponderate și explicit exprimate.”
Europa Liberă: Cine a răsfoit documentele a observat probabil, contingentul militar care urmează să fie amplasat în România va fi egal cu întregul continent prezent în Statele Baltice și Polonia. Adică direcția aceasta sudică se consideră cu adevărat strategică. Și dacă, Doamne ferește, într-adevăr se întâmplă ca flancul sudic al NATO să fie atacat, exact Republica Moldova este în calea acestui atac. Prin urmare, Moldova ce a câștigat? Sau, dimpotrivă, a pierdut din acest aranjament nou?
Igor Boțan: „Moldova este prinsă între România și Ucraina. Ucraina, așa cum spuneam, este unul dintre subiecții principali ai acestei declarații finale a summitului de la Varșovia, iar România a devenit partener strategic pentru Statele Unite ale Americii și pentru NATO. Respectiv, Marea Neagră a devenit un loc de atenție sporită.”
Europa Liberă: Dacă se va constitui această flotă a Mării Negre.
Igor Boțan: „Nu e vorba doar de flotă, ați menționat și alte aspecte ale Strategiei militare pentru România.”
Europa Liberă: Da, Deveselu, divizia ș.a.m.d.
Igor Boțan: „Da, și sunt legate de faptul că Rusia amplasează baze militare în Crimeea, iar Crimeea este o peninsulă din Marea Neagră.”
Europa Liberă: După Varșovia, cum apare Moldova? Ca un spațiu gri anexat Ucrainei? Sau ca un spațiu protejat la graniță cu România?
Igor Boțan: „Eu cred că, mai degrabă, este atașată României, spațiului românesc. Și acest lucru se vede foarte clar și din declarațiile ministrului Apărării, domnul Șalaru, care a menționat patru puncte cardinale, dacă le pot spune așa, în relațiile cu NATO. Deci, este vorba despre cooperare flexibilă, credibilă și interoperabilă. Și aceste lucruri au fost oarecum explicate, ce se are în vedere în această strategie, care este acum în curs de dezvoltare.”
Europa Liberă: Ministrul a făcut aceasta pe cont propriu? Sau cu mandatul guvernării?
Igor Boțan: „Este absolut evident că a făcut-o cu mandatul guvernării. Nu putea să o facă din cont propriu pentru că relațiile cu NATTO sunt de lungă durată. Ele se desfășoară în baza unor planuri.”
Europa Liberă: Semnate încă de Voronin.
Igor Boțan: „Semnate încă de Voronin, aveți absolută dreptate. Strategia lui Voronin din octombrie 2007 este acum în dezvoltare. Sigur că sunt aspecte noi. Dar aveți dreptate, este dezvoltarea acelei strategii.”
Europa Liberă: Deci, declarația ministrului Șalaru este mai curând un preludiu? Se vor amplifica relațiile, presupun eu, după deschiderea centrului NATO, promisa de către ministru vizită a secretarului general.
Igor Boțan: „Da, este absolut evident acest lucru. Și am menționat cele patru puncte cardinale pe care le-a menționat ministrul Șalaru.”
Europa Liberă: Trebuie să ne așteptăm și la o reacție a Rusiei și la o rezistență internă?
Igor Boțan: „Eu cred că aceste lucruri sunt inerente. Am văzut mesajul adus de domnul Rogozin aici, la Chișinău. A fost un mesaj mult mai împăciuitor. Probabil, înțelege cât de mare este forța NATO și cât de determinată este Alianța Nord-Atlantică să mențină, cel puțin, rămășițele arhitecturii de securitate în Europa. Iar mesajul pentru Rusia a fost foarte clar: menținem loc pentru dialog, dar nu mai avem încredere și trebuie să luăm măsurile de rigoare pentru a nu admite aceste acțiuni iredentiste pe care Rusia le-a demonstrat, începând din 2014.”
Europa Liberă: Dincolo de isteria propagandistică la care ne putem aștepta, cum poate riposta Rusia, în cazul Moldovei, în special??
Igor Boțan: „În cazul Moldovei am văzut care sunt abordările Rusiei, vine cu foaia de parcurs. Adică, după ce a folosit „biciul”, încearcă să vină cu „covrigei”. Dar cerințele Rusiei sunt, probabil, inacceptabile pentru actuala guvernare. Moldova trebuie să revadă prevederile Acordului de Asociere în ceea ce privește comerțul cu Uniunea Europeană, trebuie să facă cedări unilaterale Transnistriei. Și abia după aceasta Rusia va decide dacă Moldova satisface rigorilor și criteriilor Federației Ruse pentru admiterea producției agricole moldovenești pe piața Federației Ruse.”
Europa Liberă: Rogozin într-o declarație după vizita la Chișinău l-a tipărit pe umăr pe premierul Filip, spunând că este un om rațional, adică ar putea fi partener de dialog. Și de altă parte îl vedem pe președintele Klaus Iohannis care spune că va ratifica, fără îndoială, acordul de împrumut pentru Republica Moldova. Adică copilul răsfățat, Chișinăul, iarăși va profita din această competiție?
Igor Boțan: „Nu se știe cum va profita. Este adevărat că Rogozin a încercat să-l flateze, aduleze pe Filip. Sunt tehnici de comunicare. Iar mesajul lui Iohannis, sigur, este foarte important, dar România și Occidentul trebuie să înțeleagă ce fel de partener este Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dacă nu a înțeles.
Igor Boțan: „Noi vedem că lucrurile nu se prea mișcă în ceea ce privește clarificarea situației din sistemul bancar. Deci, cei care au comis frauda cu miliardul nu vor să cedeze pozițiile. Iar România, dacă începe să crediteze Republica Moldova, cade în capcană.”
Europa Liberă: Deci, va profita Chișinăul de această competiție?
Igor Boțan: „Am să spun așa: încă nu se știe dacă va profita pentru că, să creditezi Moldova, știind că alegerile pot fi câștigate de socialiști, care vor schimba strategia, este un mare risc. Lucrurile încă trebuie cântărite foarte bine. De aceea, guvernarea de la Chișinău este într-o situație destul de dificilă.”
Europa Liberă: Deci, nu trebuie să se îmbete cu apă rece?
Igor Boțan: „Nu trebuie să se îmbete cu apă rece nici partenerii occidentali în privința actualei guvernări, nici guvernarea noastră, că poate fi finanțată de România, de Occident, iar de situație să profite forțele euroasiatice.”
