Un grup de ONG-uri care monitorizează guvernul a pus la îndoială afirmațiile de luna trecută ale spicherului Andrian Candu și premierului Pavel Filip, care au spus într-un raport că guvernarea a îndeplinit peste 90% din reformele pro-europene promise la început de an. Experții neguvernamentali au dat publicității astăzi propria analiză, din care rezultă că rata de implementare a foii de parcurs a fost mult mai mică.
La începutul acestui an, Consiliul Uniunii Europene pentru Afaceri Externe atenționa Guvernul Republicii Moldova că ar trebui să acorde prioritate reformelor ce vizează probleme importante. Partenerii europeni se referiseră în special la corupția sistemică, politizarea instituțiilor, criza din sistemul financiar-bancar, dar și excluderea monopolului din mass-media.
Ulterior, în luna martie, guvernarea de la Chișinău a elaborat o foaie de parcurs în care a inclus o serie de acțiuni ce ar fi trebuit să facă posibilă recuperarea lacunelor. După aproape jumătate de an, premierul Pavel Filip, alături de președintele Parlamentului, Andrian Candu, au raportat îndeplinirea cu succes a acțiunilor planificate.
Raportul elaborat de societatea civilă contrazice însă bilanțul făcut de autorități. Doar jumătate dintre acțiunile propuse de guvernanți au fost duse până la capăt. Restul, mai exact 28 la sută, au fost implementate cu deficiențe, iar 17 la sută au rămas drept restanțe. Printre acestea, și reforma Centrului Național Anticorupție, spune Nadejda Hriptievschi, expert la Centrul de Resurse Juridice din Republica Moldova:
„Atât timp cât Procuratura Anticorupție va trebui să efectueze și să conducă urmărirea penală, care este efectuată de CNA, pentru că în instanța de judecată trebuie să meargă procurorii anticorupție, noi mai departe vom avea un mandat foarte larg și mai departe vom avea raporarte de genul - 700 de dosare trimise în instană, dintre care, de fapt, foarte puține sunt de substanță. Ori noi, prin menținerea unei competențe atât de mari a Procuraturii Anticorupție compromitem de fapt întreaga reformă cu privire la lupta cu corupția mare.”
În același raport, autorii concluzionează că ancheta privind fraudele depistate în sistemul bancar în 2014 derulează „lent”, ca și procesul de reformare a Băncii Naționale.
O altă restanță, semnalată de experții neguvernamentali, este adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului în lectură finală. În schimb, deputații au reușit să promoveze alte trei proiecte de modificare a actualului Cod al Audiovizualului, criticate de altfel atât de societatea civilă, cât și de mai multe organizații internaționale, observă expertul ADEPT Elena Prohnițchi:
„S-a constatat că aceste prevederi ar putea crea probleme pentru libertatea presei, libertatea de exprimare și dreptul la informare. Aici apare neînțelegerea noastră, de ce eforturile nu au fost concentrate pe promovarea proiectului noului Cod al Audiovizualului, dar s-a pus accent pe modificarea actualului cod care deja nu mai corespunde realității.”
Printre proiectele la care face referire Elena Prohnițchi, se regăsește și legea care avea scopul de a exclude monopolul din mass-media. Acesta nu și-a atins obiectivul deoarece, potrivit raportului prezentat astăzi, proprietarii media chiar dacă vor putea deține maxim două licențe de emisie, legea le va permite și în continuare să investească într-un număr nelimitat de radiodifuzori.
În același raport, autorii concluzionează că ancheta privind fraudele depistate în sistemul bancar în 2014 derulează „lent”, ca și procesul de reformare a Băncii Naționale. Totodată, experții menționează că „în sectorul energetic, în lipsa unor condiții transparente, nu a fost negociat cel mai bun preț de furnizare a energiei electrice”.
La conferință au participat și reprezentanții instituțiilor statului. Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a constatat o pasivitate din partea societății civile atunci când este vorba de participarea la anumite procese decizionale. Iată ce a spus și președinta Comisiei juridică din cadrul Parlamentului, Raisa Apolschi:
„Chiar dacă sunt unele neclarități în textul legilor, acestea n-au fost făcute cu rea-voință, pot fi reparate, nu cred că este o problemă.”
Experții neguvernamentali, chiar dacă au trecut în raport principalele realizări ale guvernării, insistă că „Moldova este campion la adoptatrea legilor bune, dar implementarea este precară”.
