La Berlin a avut loc lansarea unui volum în care sînt prezentate carierele unor jurişti nazişti după dispariţia regimului naţional-socialist. Volumul, intitulat „Dosarul Rosenburg. Ministerul Federal al Justiţiei şi perioada nazistă” („Die Akte Rosenburg. Das Bundesministerium der Justiz und die NS-Zeit, CH Beck Verlag, München, 2016”) a apărut la editura Beck din München şi este semnat de istoricii Manfred Görtemaker şi Christoph Safferling.
Cartea cuprinde rezultatele unor cercetări iniţiate de către Ministerul Federal al Justiţiei în 2012. Ea este, de fapt, sinteza raportului final al unei comisii de istorici care s-a ocupat de felul cum au reuşit persoane compromise politic să pătrundă în structurile justiţiei. Deci, tocmai personajele cheie care aveau şi sarcina de a curăţi aparatul de stat de nazişti.
Numele „Rosenburg” provine de la clădirea în care s-a aflat sediul ministerului în perioada cînd oraşul Bonn era capitala RFG-ului.
Istoricii au ajuns la concluzia că membrii ai Partidului nazist (NSDAP) au reuşit să influenţeze politica Republicii Federale Germania (RFG) şi, bineînţeles, legislaţia. În urma cercetărilor s-a constatat că între anii 1949 şi 1973, peste 53 la sută dintre juriştii reîncadraţi au activat în cadrul partidului nazist. Fiecare al cincilea a activat în batalioanele de luptă, paramilitare SA (Sturmabteilung). În primii ani postbelici numărul foştilor nazişti din justiţie a crescut continuu. Astfel, spre sfîrşitul anilor 1950, numărul celor cu un trecut nazist din cadrul Ministerului a depăşit 75 la sută.
Datorită prezenţei unui număr atît de mare de foşti jurişti nazişti în aparatul justiţiei, homosexualitatea a fost dezincriminată-n RFG abia la începutul anilor 1970. Deşi Constituţia prevedea egalitatea oamenilor, în codul familiei se menţinea principiul inegalităţii soţiei cu soţul. Astfel, o femeie căsătorită, nu putea să-şi deschidă un cont bancar fără acordul soţului. Şi legile discriminatorii contra romilor şi populaţiei sinti au rămas în vigoare. Aceşti jurişti, care s-au strecurat prin sita măsurilor de denazificare iniţiate după 1945, au sabotat şi urmărirea penală a unor criminali de război.
Istoricul şi coautorul Görtemaker a apreciat că studenţii ar trebui să studieze pe lîngă dreptul roman şi istoria contemporană. Actualul ministru al justiţiei, Heiko Maas, prezent la lansarea volumului, a subliniat necesitatea cunoaşterii conţinutului acestei lucrări, recomandînd-o ca „lectură obligatorie” pentru studenţii la drept.
Într-o declaraţie difuzată de televiziunea germană (ARD), Maas a făcut o trimitere la reapariţia unor mişcări, partide şi grupuri politice radicale de dreapta care încearcă să reînvie forme de discriminare şi izolare ale unor minorităţi. De aceea, tema volumului este una de actualitate şi o invitaţie de a apăra valorile de bază ale Constituţiei.
